experienta – Versuri.pro

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Șofer de-o Viață

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Îs la pas, pe strada cu sens unic,
Fără s-apăs adânc pedala,
Căci am un simțământ lăuntric;
Se circulă.. tot alandala!.
Încerc să țin doar inerția,
Să mă feresc de orice „stop”;
Să nu transform în noapte, ziua..
Să n-am finalul singur scop!.
Mi-am luat, pe parcurs, parteneri
Printre puținele escale,
Ce le înscriu trecute, ieri..
Le rup.. și da și nu petale.
Adaug ani câte puțin,
Șofez preventiv experiențe.
Ades nici nu mai intervin..
Nu fac deranj de existențe.
Bagajele, am făcut remorci,
Ce las garate la sfârșit;
Oricum nu poți să le întorci..
Căci strada duce-n infinit.
Încerc să îmi predau ștafeta;
Un mâine, eu nou, regăsit
Vechi.. să devin o amuletă..
„Pierdut șofer pe sens unic!!!”

Doddy feat Oana Radu - Sus și Jos

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Ok, am înțeles! Cam asta e jocu’
Și-am răbdare până când lumea o să afle totu’
O să stau în studio cuminte așteptând norocu’
Și o să fac câteva piese care poate sparg topu’ [b*tch]
Chiar te faci că nu mă vezi când sunt aici
De la 15 ani mă zbat ca muzica să sune brici
Am fost sus și jos
Va să zică am văzut tot ce-i urât și tot ce-i frumos
Am fumat și la bucată, am spart milioane odată
Am băut Don Perignon, am băut și apă plată
M-am simțit the mother f*cker, am făcut lumea să tacă
Iar pe unii să mă placă, deși mă urau odată
Am fost cinstit, am furat
Am primit, dar am și dat
Am fost fals și adevărat
Am fost sus și jos de fapt.
Așa că nu-mi spune tu ce să fac
Chiar dacă azi ești tu cel bogat
Și eu sunt cel sărac
Dar eu când o să cad
Știu cum tre să cad fiindcă am fost
Sus și jos, sus și jos, sus și jos
Am fost sus, am fost sus și jos
Sus și jos, sus și jos, sus și jos
Știi că am fost!
Oana, Oana de unde ai venit?
Și cum de ai slăbit?
Ai și tu vreun hit?
Nu mai scoți nimic, te-ai ramolit?
Sau te-ai apucat și tu de vloggerit?
Stai așa! Că nu e chiar așa
Când eram jos, nu te interesa
Și acum vrei să știi despre viața mea?
Dar habar n-ai cât a fost de grea
Și până sus, până sus, până sus, până sus
Până mai sus de nori
Până sus, până sus, până sus, până sus
Te vei lovi de scări
Drumu’ înapoi e rapid, am fost acolo de atâtea ori
Nu știi cum e să cobori! Eu știu cum e să cobori.
Așa că nu-mi spune tu ce să fac
Chiar dacă azi ești tu cel bogat
Și eu sunt cel sărac
Dar eu când o să cad
Știu cum tre să cad fiindcă am fost
Sus și jooos, sus și jooos, sus și jooos
Am fost sus, am fost sus și jooos
Sus și jooos, sus și jooos, sus și jooos
Știi că am fosttt!

DOC feat Vlad Dobrescu - Cicatrici

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Strofa I – Vlad Dobrescu:
Stau aici și număr cicatricile pe trup și pe dinăuntru,
Niciun motiv să mă plâng, dimpotrivă-s mândru.
Și-o să le port ca pe-o decorație,
Că-n general cele mai bune lecții nu ți le predau aliații.
De-a lungu’ vieții am luat și țepe, recunosc,
Dar prefer să mor fraier decât să mor prost.
Mă întreb, cine-și cheltuie timpul mai cu folos?
Cine aleargă prin ploaie sau cine așteaptă la adăpost?
Uite: Semnele astea îți arată pe unde am fost
Craniu spart în 98′ când mi-am luat un mare box,
Că eram prea tare-n gură
Lumea-n jur îngrijorată că aș fi luat-o pe arătură.
Sătul să mă îmbrac în fiecare zi cu același rând de țoale mereu
Scrisul de pe tricou, ăștia credeau că e numele meu.
Noaptea cu paralizie în somn, să adorm era o luptă
Stând pe o canapea extensibilă, ruptă
Cu mâinile pe piept, poate-s chiar mort deja.
Da’-n cazul ăsta ce rost are a mai mă proteja?
M-am riscat și am câștigat
Dar și de-aș fi pierdut greșit ar fi fost ca frica de eșec
Să mă fi ținut să nu mai fac nimica
Și acum mă lupt cu asta fiindcă-s numa’ la jumate de drum
Mai am multe de învățat privind în spate
La ce puțin știam de fapt pe când credeam că le știu pe toate.

Refren – DOC & Vlad Dobrescu:
(DOC) Nu m-au durut la timpul lor
Au trecut așa ușor, dar m-au durut în viitor
Și încă.
(V. D.) Nu-s doar semnele pe corp
Sunt și cele de pe cord, fără ele nu sunt tot
Încă.
(DOC) Mutarea mea de sine sunt checkin-uri
De-aia zic mereu că e bine, știu ce înseamnă să te chinui
Și încă.
(V. D.) Lasă să doară, așa crește
Cine nu trăiește, nu povestește!
Am cicatrici..

Strofa II – DOC.
Stai măi femeie jos, nu mai țipa, te rog,
Iar mă tripez prost, și iar o iau din loc.
Hai să șlefuiesc un ciot din câte-au fost,
Poate mă pricep, auzi – da’-mi dai și mie-un foc?
Ca și copil am căzut mult,
Am întrevăzut că va fi bine, am avut văzul bun.
La dracu’ – și-acum lupt cu sine, tot nu mă supun.
Viața mea e ca spălatul pe mâini – nu pot fără să pun.
Suflet în ce fac – și asta mă consumă.
De-aia dau pe „gicon?” jumate din cât faci tu pe lună
Plus că m-ajută să uit ce zice aia bătrână,
Că ea e în curând țărână, băiatul ei cui va rămâne?
Fată, știi – tot ce am împart cu tine.
Și dacă nu se împarte bine, partea mare îți revine ȚIE.
Când de-un Crăciun am dat pe ghete o mie
Știi că-s doar rănile sărăciei din copilărie
Mami, ia-mă naibii-n brațe că știi că am nevoie,
Răsfățat ca domnul Goe, ai grijă de domnul poet,
N-oi fi făcut eu vreo arcă, dar altul ca mine nu e.
Numai tu știi că nu-i joacă ci că-mi vine bine boem
Timpul a închis rănile, le-a uns cu ceva vreme,
M-a lăsat cu cearcănele astea de le tot plimb pe pernă,
Știu, mi-ai luat o cremă, nu m-am dat – dar nu de lene,
Ci c-am alte cicatrici, ești cea mai bună dintre creme.
Dă-mă cu tine..

Refren – DOC & Vlad Dobrescu: x2
(DOC) Nu m-au durut la timpul lor
Au trecut așa ușor, dar m-au durut în viitor
Și încă.
(V. D.) Nu-s doar semnele pe corp
Sunt și cele de pe cord, fără ele nu sunt tot
Încă.
(DOC) Mutarea mea de sine sunt checkin-uri
De-aia zic mereu că e bine, știu ce înseamnă să te chinui
Și încă.
(V. D.) Lasă să doară, așa crește
Cine nu trăiește, nu povestește!
Am cicatrici.

Walt Whitman - Adevărații Cuceritori

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Bătrâni fermieri, pribegi, lucrători (nu importă cât de încovoiați sau schilozi),
Bătrâni marinari care ați scăpat din multe, primejdioase călătorii, din furtuni și naufragii,
Bătrâni ostași din campanii, cu toate rănile, înfrângerile și temerile voastre,
Destul că ați putut supraviețui încercărilor, voi, neșovăitori, o-ntreagă, îndelungată viață;
Chiar și numai pentru a fi ieșit la liman din luptele, încercările, căile străbătute, chiar și numai pentru acestea,
Sunteți adevărații biruitori asupra tuturor celorlalți.

Snip - Din Agonie în Extaz

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Știu oameni ignoranți care doar la nevoie mă cunosc,
Știu oameni prefăcuți, de-aia care n-au nici un rost,
Fără adăpost, fără masă caldă sau părinți,
Copii ce se dau maturi și de mult ce se cred sfinți.
Tre’ să înveți să distingi singur binele de rău,
Câteodată rămâi cu ochii în soare, așa am pățit eu.
Nu e deloc bine să vezi în el un băiat de nota 10,
Cum nu e bine să vezi în ea o persoană care te-nțelege.
Ai grijă ce faci și fii atent cu cine te-ncurci,
În viață te descurci, deci ai grijă pe ce drum apuci.
Să nu te culci pe-o ureche, niciodată n-ai să dormi liniștit,
Viața e grea, într-adevăr, dar tu deja te-ai obișnuit.
De ești beat, mort sau treaz nu prea mai contează,
Oricum ești băgat în seamă doar dacă ești om cu bază.
Într-o lume varză trăim cu nervii încordați,
Dar trecem peste toate ca luptătorii adevărați.

Ref. x 2
Ne place să petrecem, ne place să trăim,
Știm cum să procedăm când greutățile vin,
Dorința-i peste tot, o văd la orice pas,
Trăim tot în suspans, din agonie în extaz.

N-am crezut până n-am văzut, am avut multă încredere,
Multă lume era alături de mine când ieșeam la o bere,
Dar fugeau la belele, asta-i problema, bai nene,
Toți se-nțeleg, dar nimeni nu vrea să te ajute-n probleme.
Am trecut și peste asta, am căpătat experiență
Și am zis că nu mai greșesc, dar am dovedit neglijență.
Am picat din nou și-am învățat să mă ridic,
Am luptat de unul singur, dar parcă eram prea mic.
Am greșit și-mi pare rău că nu mai pot face nimic,
Deci, de vrei să te am, am făcut să mă descarc de tot ce simt.
N-am vrut să mint sau să mă prefac că sunt diferit,
Sunt așa cum mă cunosc prea bine băieții mei de mic.
Cu ei am copilărit, acum tot cu ei stau pe stradă
Și n-am să uit ziua când am fost luați de gardă.
N-am să uit vreodată câte prostii făceam cu toții,
Astea rămân în suflet amintiri care stârnesc emoții.

Ref. x 2

Celalalt - C. V.

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

„- Intrați!
– Bună ziua!
– Bună ziua! Ați venit pentru interviu, da?
– Da…
– Luați loc, vă rog… Haideți să ne uităm peste CV… Numele? »
Nu-i important în jungla asta de asfalt
Dar dacă vrei să-mi zici cumva, spune-mi Celălalt…
« Vârsta? »
Nu cred să aibă importanță acum
Sigur voi fi mai bătrân pan’ asculți acest album!
« Domiciliu? »
Păi, hmm… cum să-ți explic?
Stau pe strada cealaltă… Ia vezi, ai nimerit?
« Studii? »
Ca să trec, eu nu dau șpagă
De-aia sunt student la școala vieții în ultima bancă!
« Hobby-uri? »
Îmi place sincer, să merg înainte
Indiferent ce-ar fi, și-mi place să țin minte
Figuri și priviri, înjurături, scuze
Când mă plimb în adidașii mei cu care matur frunze
Și merg așa, prin lume, cu amintiri vechi
Cu gluga mea pe cap, și căștile-n urechi.
« Experiență? »
Am scos «Reforme – Cast», ’06
Acum acest album la care nici eu nu mă așteptasem…
Două clipuri, despre care trebuie să spun
Și o echipă căreia îi mulțumesc oricum!
Și într-adevăr, un concert dat dracu’
Tot în 2006, în Noiembrie, pe 4
Îmi amintesc cu plăcere, într-un părculeț
Căutând un strop de căldură, când simt că-ngheț…
« Despre tine? »
Un gust amar de-aseară
Și iubiri de-o vară
Ha, și multe beri, băute la scară..
Prin țară, ce pot să zic? Câteva show-uri
La care reprezint din aceleași trei tricouri
Și aceiași pantaloni, ori că-i las jos ori că îi suflec…
Deci, cum să-ți zic? Treaba pleacă din suflet!
Am niște părinți obișnuiți cu felu’ meu de-a fi
Uneori știu că-i dezamăgesc, dar știu și că sunt mândri!
Într-un buzunar, am un carnet și-un pix
Care mă ajută să-mi amintesc tot ce-am de zis…
În alt buzunar, am câteva monede
Țigări, chei, brichetă, și poate-un rest de verde
Am un telefon, ca mine, cu probleme de memorie
Care-ți uită numele, când vede în jur cât de gol e…
Unii se-acordă credit, dar noi tot dăm mesaje
Și la fel ca mie, și lui îi place să se descarce!
Asta am declarat ca experiență și am vrut (atât)
În plus pot să zic că nu am nimic de pierdut (nimic)!
Poate am zis puțin, sau poate-am zis prea mult
Oricum, în locu’ tău, aș fi curios s-ascult (yo) ….
« – Când puteți să-ncepeți?
– Acum…
– Acum?
– Da! »

Jorge Luis Borges - Faima

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Faptul că am văzut crescând orașul Buenos Aires, crescând și descrescând.
Că îmi aduc aminte de curtea cu vită, de verandă și havuz.
Că am moștenit engleza și am încercat să mă deprind cu saxona.
Că am iubit germana și mi-a fost dor de latină.
Că am stat de vorbă cu un ucigaș în cartierul Palermo.
Că m-am bucurat de jocul de șah, de iasomie, de tigri și de hexametri.
Că l-am citit pe Macedonio Fernández cu glasul ce a fost al lui.
Că am cunoscut ilustrele incertitudini ce alcătuiesc metafizica.
Că am cinstit spadele și am dorit să fie pace.
Că nu am râvnit să guvernez insule.
Că nu am ieșit din bibliotecă.
Că am fost Alonso Quijano și nu am cutezat să fiu Don Quijote.
Că i-am învățat ce nu știu pe cei care pesemne sunt mai știutori decât mine.
Că am prețuit darurile lunii și ale lui Paul Verlaine.
Că am încropit câteva versuri endecasilabice.
Că am repovestit vechi întâmplări.
Că am rânduit în dialogul timpului nostru vreo cinci-șase metafore.
Că m-am ferit de mită.
Că am fost cetățean al orașelor Geneva, Montevideo, Austin.
Că am fost (ca toți oamenii) cetățean al Romei.
Că am fost un admirator al lui Conrad.
Că am fost orb
nici unul dintre aceste lucruri nu e neobișnuit
și totuși toate laolaltă îmi conferă o faimă pe care n-o pot înțelege.
în românește de Andrei Ionescu

Jorge Luis Borges - În Timp Înveți

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

După un anumit timp,
omul învață să perceapă diferența
subtilă între a susține o mână
și a înlănțui un suflet,
și învață că amorul nu înseamnă a te culca cu cineva
și că a avea pe cineva alături nu e sinonim cu starea de siguranță,
și așa, omul începe să învețe
că săruturile nu sunt contracte și cadourile nu sunt promisiuni,
și așa omul începe să-și accepte căderile cu capul sus și cu ochii larg deschiși,
și învață să-și construiască toate drumurile bazate în astăzi și acum,
pentru că terenul lui mâine este prea nesigur pentru a face planuri
și viitorul are mai mereu o mulțime de variante care se opresc însă la
jumătatea drumului.
Și după un timp, omul învață că dacă e prea mult,
până și căldura cea dătătoare de viață a soarelui, arde și calcinează.
Așa că începe să-și planteze propria grădină
și-și împodobește propriul suflet,
în loc să mai aștepte ca altcineva să-i aducă flori,
și învață că într-adevăr poate suporta, că într-adevăr are forță,
că într-adevăr e valoros,
și omul învață și învață și cu fiecare zi învață.
Cu timpul înveți că a sta alături de cineva pentru că îți oferă un viitor bun,
înseamnă că mai devreme sau mai târziu vei vrea să te întorci la trecut.
Cu timpul înțelegi că doar cel care e capabil
să te iubească cu defectele tale, fără a pretinde să te schimbe,
îți poate aduce toată fericirea pe care ți-o dorești.
Îți dai seama cu timpul că dacă ești alături de această
persoană doar pentru a-ți întovărăși singurătatea,
în mod inexorabil vei ajunge să nu mai vrei să o vezi.
Ajungi cu timpul să înțelegi că adevărații prieteni sunt numărați,
și că cel care nu luptă pentru ei, mai devreme sau mai târziu se va vedea înconjurat doar de false prietenii.
Cu timpul înveți că vorbele spuse într-un moment de mânie,
pot continua tot restul vieții să facă rău celui rănit.
Cu timpul înveți că a scuza e ceva ce poate face oricine,
dar că a ierta, asta doar sufletele cu adevărat mari o pot face.
Cu timpul înțelegi că dacă ai rănit grav un prieten,
e foarte probabil că niciodată prietenia lui nu va mai fi la aceeași intensitate.
Cu timpul îți dai seama că deși poți fi fericit cu prietenii tăi,
într-o bună zi vei plânge după cei pe care i-ai lăsat să plece.
Cu timpul îți dai seama că fiecare experiență trăită
alături de fiecare ființă, nu se va mai repeta niciodată.
Cu timpul îți dai seama că cel care umilește sau disprețuiește o ființă umană,
mai devreme sau mai târziu va suferi aceleași umilințe și dispreț,
dar multiplicate ridicate la pătrat.
Cu timpul înveți că grăbind sau forțând lucrurile să se petreacă,
asta va determina că în final ele nu vor mai fi așa cum sperai.
Cu timpul îți dai seama că în realitate cel mai bun nu era viitorul,
ci momentul pe care-l trăiai exact în acel moment.
Cu timpul vei vedea că deși te simți fericit cu cei care-ți sunt împrejur,
îți vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine
și acum s-au dus și nu mai sunt.
Cu timpul vei învăța că încercând să ierți sau să ceri iertare,
să spui că iubești, să spui că ți-e dor, să spui că ai nevoie,
să spui că vrei să fii prieten, dinaintea unui mormânt,
nu mai are nici un sens.
Dar din păcate,
toate se învață doar cu timpul.

Richard Bach - Cum Anume Vrei Să Fii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Cum anume vrei să fii / în urma unei experiențe – / în ce fel ... →

René Char - Unei Seninătăți Crispate - * - 32

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Experiența desmințită de viață e aceea pe care eu o prefer. / René Char – ... →