Aurel Dumitrașcu - Cimitirul Personal
Sunt zile când mori și tu, intrând agale pe poartă. / Și care gunoaie te … →
Sunt zile când mori și tu, intrând agale pe poartă. / Și care gunoaie te … →
Zici masă? / Înainte să aprob cuvântul, / aș vrea să știu ce-nseamnă lemnul său … →
Hai cu mine, cât o să trăiesc, e rezultatul unui scafandru / Decât icre și … →
Nealegere. / Adusă la marea judecată / Care se termină prin trimiterea pe pământ, / … →
Viață, fără rost, zadarnic dar, / Pentru ce mi-ai fost tu hărăzită? / Ce destin … →
Sunt eu, sunt tu? / O ființă este alcătuită dintr-o mie de ființe? / Mă … →
Știu că porți mai multe nume / Spune-mi cum să mi te adresez anume / … →
Autopastel. / De mulțumirea lumii cu mâhnire / Mi-s ochii mai uscați și pașii mai … →
Poate mă înșel. Căci totuși am fost fericit la Florența, și atâția alții înaintea mea. … →
Plopul se zbate / în vijelie: o să-și ia zborul? / Zidul nu mai vrea … →