Versuri corectate și adnotate
Dumnezeu al libelulelor, al fluturilor de noapte,Al ciocârliilor şi al bufniţelor,Dumnezeu al râmelor, al scorpionilorŞi al gândacilor de bucătărie,Dumnezeu care i-ai învăţat pe fiecare altcevaŞi ştii dinainte tot ce i se va întâmpla fiecăruia,Aş da orice să înţeleg ce-ai simţitCând ai stabilit proporţiileOtrăvurilor, culorilor, parfumurilor,Când ai aşezat într-un cioc cânteculŞi în altul croncănitul,Şi-ntr-un suflet crima … Citește mai mult
Piele și os,Picioare și cap.Ăsta sunt,Între ele încap.Tendoane și mușchiPradă mă țin:Așa de greu eSă mai scap puțin..Când încep să scârțâi răuMai visez la un sistem mai nou,Da-s blocat, ce nenoroc,Într-un biet castel de cărți de joc..O cușcă în pieptO cutie în cap:Prea mulți pereți,Din celule nu scap.Ce vezi prin pupileE adevărat:Linii de codÎntr-un fragil … Citește mai mult
Fiecare trăim două, trei sau chiar patru vieți deodată,Ne naștem,Doamne, atât de tineri, încâtDin miile de vieți posibileNu ni se poate pretindeSă știm alege doar una.Animalele unei vieți vânează animalele celorlalte,Peștii vieții mai mari înghit peștii vieții mai mici,Crengile arborilor își sunt dușmane și se usucă-n hotare,Soarele vieții a patra întunecăSoarele-al treilea, soarele-al doilea,Soarele prim.Contrare, … Citește mai mult
Întrebări existențialeÎn prezent, cu vremurile astea atât de agitate, nu mai avem ocazia de a ne pune adevăratele întrebări. Și totuși:– De ce o comandă de pizza ajunge mai repede decât o ambulanță?– De ce putem găsi un loc de parcare rezervat pentru handicapați în fața patinoarelor?– De ce cuvântul „abreviere” este atât de lung?– … Citește mai mult
Pe frunte-mi picurăLacrimi caldeȘi lin,Peste pleoape-n josMi se preling,De pare că închișii mei ochiLe izvorăsc.Cine plânge deasupra meaȘi lasăDulci lacrimile saleSă-mi fie lacrimi,TataSau poate un străinCare mă înfiază astfel?
El este unul singur,Nu pentru că, dintre toți,Este cel adevărat,Ci pentru căSâmburele tuturor este același.În frunzele stejarului,În măruntaiele păsărilor,În iepurele din lună,În pâine și vin,El este unul singur. Atât de singur,Încât i se face urâtȘi se naște.
Spune-mi, eu de ce aș fi cinstit? De moarte tot nu scap!Spune-mi, eu de ce n-aș fi cinstit! De moarte tot nu scap.
Într-o lume aflată permanentsub stare de risc,uităm adesea că există, totuși există,și riscul pe cont propriu.Poezia esteun risc pe cont propriu.E noapte. Luna se află,cum se spune,în mijlocul nostru.Îmi iau capul în pumnica pe-o cloșcă cu puii de aurrecuperată,încep să mă învârt în mijlocul piețeiși vă întreb, doamnelor,domnișoarelor și domnilor,„cine riscă în seara asta cu … Citește mai mult
Ce nu e boală, este moarte,Ce nu-i aici, nu-i nicăieriNu doar vecia ne desparteCi fumegânda zi de ieri.Noi rezistăm în veșniciePentru că știm că e mereuViața ni-i grea ție și mie,Cu zilele ne e mai greu.
În Pădurea cu Șase Năpârci,îmbrățișând un stejar, am urlat:”Voi muri”.Azurul mi-a răspuns: ”Mie puțin îmi pasă”.Pârâul nu s-a opritși pietricica mi-a spus:”Nu-i treaba mea,eu am murit fără emoții de sute de ori”.Furnica m-a sfidat:”Nici nu vreau să înțeleg”.Iarba, totuși, mi s-a părut mai gentilă:”Eu te-nvelesc, dacă insiști”.