Versuri corectate și adnotate
Nu te căi, o, iubit-o, că mi te-ai dat așa de iute!Crede-mă, nu gândesc josnic, nu gândesc rău despre tine.Deosebite-s ale lui Amor săgeți; unele zgârieȘi de otravă înceată inima zace cu anii.Întraripate puternic cu proaspăt tăiș ascuțite,Altele-n măduvă intră, sângele iute-aprinzându-l,Când în eroice vremuri, zei și zeițe iubiră,Pofta privirii urma, dorinței urma desfătarea.Crezi tu … Citește mai mult
Ageră, vitează-n toate,Retezând dușmana gheară,Spada lui făcea dreptateCu iubire pentru țară.
Strecurați prin plumbi și săbii, dorobanții drum deschid.Inimoși s-azvârl prin șanțuri și de-a valma sar pe zid.Și era prin șanț pierire și văzduhul tremura,Iar dincolo, prin redută, moartea cea de veci era.Tropot de picioare multe, fum și abur ca-ntr-un iad,Vuiet cum îl fac prin baltă cei ce-alunecă și cad.Dar roiau mereu flăcăii răsăriți ca din … Citește mai mult
Strecurați prin plumbi și săbii, dorobanții drum deschid.Inimoși s-azvârl prin șanțuri și de-a valma sar pe zid.Și era prin șanț pierire și văzduhul tremura,Iar dincolo, prin redută, moartea cea de veci era.Tropot de picioare multe, fum și abur ca-ntr-un iad,Vuiet cum îl fac prin baltă cei ce-alunecă și cad.Dar roiau mereu flăcăii răsăriți ca din … Citește mai mult
Oștile păgâne pasă la hotare.Mihai-Vodă sade la o masă mare.Căpitanii-n juru-i beau, se veselesc,Când deodată-n sală intră-un sol turcesc.– Padișahul nostru m-a trimis la tineSă-i plătești tributul ce i se cuvine!..Mihai-Vodă tace. Oaspeți, mare-mic,Cu onor din teacă spadele-și ridic.Luna varsă raze dulci și aurorase,Căpitanii-și scutur coamele pletoase.Iat-acum se scoală Doamna-i tinericăRumenă, suavă ca o zambilică.Sub … Citește mai mult
Negru Vodă şi-a lui ceată,Toţi voinici cu fruntea lată,Şi cu ghioage groase, drepteŞi cu plete lungi pe spateSuie creasta munţilorMunţilor, cărunţilor,Şi trecând peste hotareVoinicilor strigă tare: Alelei, voinicii mei,Mândri puişori de zmei,Ia vedeţi cele câmpiiZmălţate cu iasomii,De duşmani ce sunt cuprinseŞi de flăcări ce-s încinse. Acolo-s ai voştri fraţi,Toţi voinici ca brazi-nalţi,Ascultaţi suspinul lor,Jalea şi-a … Citește mai mult
Iată-te – o, bătălie! AleargăTinerii-n jos, de pe culmi către vale, jos,De unde suie-ndrăzneţi ucigaşii cuBraţul sigur, dibaci şi greu; dar mai sigur.Vine asupră-le-al junilor suflet;Drepţii lovesc precum magii, iar cântul lorDe luptă, cântecul aprig al Patriei,Taie gleznele celor fără onoare.Luaţi-mă, luaţi-mă-alături cu voi, caAstfel să nu mor de-o moarte de rând, o, nu!Să mor … Citește mai mult
Decebal.Răsărind din MureșPe-nspumat-i șargDecebal avântăGoana-i înspre larg.Valul care fugeValul știe-un drumTu, ce drum mai știi tuDecebal, de-acum.Vuie surd pământul..Nu știi tu, pământ,Unde mai goneșteUn fugar înfrânt?.Vâjâie de friguriTâmpla lui fierbinte,Calul taie cale,Codru-i stă-nainte,.E răcoare-n codru,Șargu-i obosit –Domnu-i lraga frâulDe-un brad trăsnit… Brad trăsnit!.. Ce falnicȘtii să mori tu, brad!Brazii stau în trăsnetNeclintiți și cad.Decebal viteze-,Cum … Citește mai mult
Corabia se frământă și se răsuceșteÎn luptă cu valurile ce-o izbesc tălhăreșteȘi apele cresc ca din hău năzdrăvane,Capitane! Capitane! Capitane!Învinsă pe-o clipă, sub valuri se pierdeParcă de-a pururi, corabia verdeNăprasnic mușcată de uragane,Capitane! Capitane! Capitane!Prin potopul ce zălud o răstoarnă,S-aud prin văzduh ca o goarnă,Peste-ale mării nesfârșite noiane,Poruncile tale de proroc, capitane!Și iată, deodată se-nalță … Citește mai mult
Rănit pan’ la moarte, cu sabia-n mânăFu hatmanul Arbure prins;Ducându-l departe la hoarda păgână,Dispare tătarul învins.Pe câmpul izbânzii stau corturi întinseVoinicii cu domnul lor band;De hatmanul Arbure vorba se-ncinse:Jelea fiecare pe rând!Dar voda se scoală aprins de mânie:“Lăsați bocituri de copii!Viteji ca și dânsul avem noi o mie,O mie și sute de mii!Întreaga Moldova de … Citește mai mult