duh – Versuri.pro

Bancuri - Dorințele Dinamovistului

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Un dinamovist dă de lampa lui Aladin. Iese duhul magic și îi spune:
– Îți îndeplinesc o dorință!
Dinamovistul: – Măi, fiți-miu a rămas repetent 2 ani la rând. Poți să-l faci deștept?
– Nu-mi stă în puteri. Pune-ți altă dorință!
– Să ajungă Dinamo în Champions League!
La care duhul:
– Ia mai arată-mi-l o dată pe ficiorul ăla, mă!

Charles Baudelaire - Duhul Vinului [L'âme du Vin]

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

În sticle, într-o seară, cânta un duh de vin:
„Drag om dezmoștenit, spre tine răspândesc
Din închisoarea mea cu ceară roș-carmin,
Un cântec de lumină și de amor frățesc.
Știu că e trebuință, pe dealul dogorit
De nădușeală, chin și soare arzător
Ca să primesc o viață, un duh neprihănit;
Și nu voi fi nicicând ingrat, nepăsător.
Căci simt o bucurie și-un minunat avânt
Alunecând pe gât când omul e trudit,
Iar pieptul lui fierbinte e un mai blând mormânt
Decât e bolta rece sau beciul cel umbrit.
Oare auzi refrenul duminical, supus,
Speranța care-n sân mereu îmi va trăi?
Cu coatele pe masă, cu mânecile sus,
Mă vei glorifica și mulțumit vei fi.
Soției tale ochii eu îi aprind discret
Și fiului îi dau putere și culori,
Iar pentru cel ce este în viață slab atlet
Voi fi ca un ulei pe mușchi la luptători.
În tine o să vărs ambrozii vegetale,
Grâu bun de la acel Semănător etern,
Căci din iubirea noastră se nasc versuri regale
Ce pentru Dumnezeu ca florile se-aștern!”

Creative Monkeyz feat , - Roboții Ep 9 Gin

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Mo: Ce faci, focă?
Foca: Da bine, Mo, uite!
Mo: Focă trăznită, iar trompi mă-tu gros, ce-i lampa aia?
Foca: Nu-i orice lampă, mediocrule. I-un artefact!
Mo: P**a-i mata, pai ce facem, ne înjurăm așa pe față?
Foca: Artefact înseamnă obiect vechi.
Mo: Poate fi și nou nouț, dacă nu mi-l împrumuți, dă-l în p**a să ți-l f**i!
Foca: Are puteri speciale, trebuie studiat, nu-l dau la orice retardat!
Mo: Aaaaaaa, puteri… studiat… aha.
(Mo și Foca trag de lampă și iese un duh) Duhul: Se c***u dracu, statui de manchilozai, care mă somonas, vere?
Mo: Focă, lampa-i posedată: piei aghiuta, prinde-mă de p**a, într-alu trompi cuvânt și alu spirtu sfânt! Mâncatiar jermii ochii în mormânt!
Foca: Mă, mangustă, lasă brelocu jos, că ăsta nu-i nici de alu dracu, nici de alu Hristos!
Duhul: Aha, sunt duhul lămpii fermecate și acum că mi-o frecarăți, trei dorințe descuiarați, dar pentru că sunteți doi, le împărțiți voi între voi!
Mo: Eu primu, eu primu, eeeuuuu pprimmuuuuu!
Duhul: Dorința ta-i comandă pentru mine, boss!
Mo: Atunci dă-mi peștișoru de aur!
Duhul: Poc o b****, poc o măslină, poc o magie făcută în surdină, poc un c***t și un floc despicat și uite dorința cum s-a-ntâmplat! Puci puic pu!
Peștișorul: Bună, eu sunt peștișorul de aur și… (Mo îl mănâncă pe peștișor)
Mo: Ei, pic!
Foca: Da, eu vreau să mă faci invizibil!
Duhul: Puci puci pu!
(Duhul l-a făcut pe Foca pensionar)
Foca: Ce-ai făcut, găzosule c***s în lampa ta? Murimai înecat cu vomă să mori!
Duhul: Păi nu zisesi că vrei să fii invizibil? Păi și te făcui pensionar! Gata, haide, care e ultima voastră dorință?
Mo: Păi… aaaa. aaaaa
Foca: Să fie totu exact ca la-nceput!
(Foca și Mo sunt dinozauri)
Mo: (cu voce de dinozaur) Ce faci, focă?

Daniel Vişan-Dimitriu - Sonetul Duhului Din Vis

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Te odihneai la margine de ape
Sperând că noaptea ți-e un sfetnic bun,
Când a venit, total inoportun,
Un duh, din apa mării să se-adape.
– Îți izvorăște roșul de sub pleoape
Și-arăți ciudat, mai … altfel, vreau să spun,
Dar știi și tu! Nu știi? Eu presupun
Că ai venit doar ca să-mi fii aproape.
Mirat, întoarce capul și-ți răspunde:
– Așa e, pentru tine am venit,
Dar nu știu nici de ce și nici de unde.
Știu doar că, în oceanul nesfârșit,
De chipul tău nu m-am putut ascunde
Și-n vis, măcar, de-acum voi fi primit.

Zorica Latcu - Duh

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Prin noapte, Domnul m-a chemat. Și lin
Urcam spre culmi, pășind pe cer senin.
Pe urma mea se așterneau uitări
Adânci ca nesfârșitul unei mări.
Comoara cu belșug de mângâieri,
În calea mea se deschideau tăceri.
Ci eu pluteam, plin încă de pământ.
Ce greu, ce greu era să-mi iau avânt!
Încet, chemarea sfântă mi-a deschis
Prin noapte, largă partie de vis.
În juru-mi stelele clipiră moi
Și-am înțeles atunci că suntem doi.
Trecea prin beznă mersul nostru mut.
Ce greu, ce greu mă deslipeam de lut!
Ce-a fost apoi, eu n-aș putea să spui,
Dar am văzut în umbră fața Lui.
Și cum a fost nicicând eu n-am să știu,
Simțeam că arde-n mine focul viu.
Vedeam, aleasă-n tainice lumini,
O frunte albă din chenar de spini.
O clipă, flăcările m-au durut
Ardea pe mine haina mea de lut.
Iubirea pâlpâi și, drept-apoi,
A crescut foc liniștit de rug din noi.
Nu mai simțeam nici bucurii, nici dor,
Urcam acum ușor, tot mai ușor
Pășeam spre culmi, pe partia de vis
Și-n urma mea, uitarea s-a închis.
Pe drum tot mai adânc, tot mai înalt,
M-a dus mereu Iubirea Celuilalt.
În noaptea asta, Domnul m-a chemat;
Pe culmi, ființa mea s-a destrămat,
Simțeam că nu mai vreau, că nu mai pot,
Și amândoi eram un singur tot.

Omar Khayyam - O, Tu, Inimă, Cât Lumea Ți-o Aduce Doar Mâhnire

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

O, tu, inimă, cât lumea ți-o aduce doar mâhnire,
vai, din trupul tău pleca-va duhul fără prihanire!
Șezi pe iarbă, să te bucuri vreo trei zile mai-nainte
de-a-ncolți această iarbă din argila ta fierbinte.

Radu Gyr - Dă-Mi Chipul Tău

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Dă-mi chipul tău, granit senin,
dă-mi duhul tău, senină iarbă,
în neîmpăcatul meu destin
nici un tumult să nu mai fiarbă!

Să nu mai spumege în piept,
sub îndoieli ori sub blesteme,
nici câte-n pofta mea le-aștept,
nici câte spaima mea le teme.

Vreau taina neștiinței reci
și-a nepăsării voastre, unde,
cu negrul zbor de lilieci,
nici o-ndoială nu pătrunde.

Granit, dă-mi neclintirea din
dumnezeiasca-ți împietrire,
pentru-o lumină fără chin
și-o moarte fără răstignire!

Vreau, iarba, înțelepciunea ta
de-a nu-ți aduce-n veci aminte,
vreau harul tău de-a înfrunta
far-a privi nimic înainte.

Să cresc în timp și infinit
din duhul tău, senină iarbă,
din duhul tău, senin granit,
în fericirea voastră oarbă.

Rainer Maria Rilke - Parfumul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Duh de neînțeles, cine ești oare,
cum de știi unde, când să mă găsești,
și taina (ca un orb) o adâncești
pe-atât încât se-nchide, rotitoare?.
Amantul care strânge-n brațe, n-are
nimic aproape – doar tu ești apropiat.
Pe cine oare nu l-ai îmbibat,
de parcă i-ai fi fost a ochilor culoare.
Cel care muzică-n oglindă ar zări,
pe tine te-ar vedea și numele ți-ar ști.

Gabriela Melinescu - Ritual

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Lumânări cu ochi de fiară.
Hohotul de luptă stă ascuns.
Ca un fir de apă într-o stâncă, îngerul,
axă mișcătoare, lumea a străpuns.
E aproape o femeie moartă
coborâtă într-un iad marin
care s-a turnat în viață
printr-un subțiat de sticlă spin.
Umblă și acum, desculță bate apa,
duhuri trupuri fac din alba ceară
și le-aruncă-n apa care se revarsă
peste marginile vieții în afară.

Zaharia Stancu - Drum În Noapte

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Astă noapte-am fost pe câmpuri cu visele duium
Și nu m-am întâlnit, prin flori, cu nici un duh,
Dar am simțit salcâmii cădelnițând parfum
Și fâlfâiri de aripi de buhe prin văzduh.