domnitor

Dimitrie Bolintineanu – Mănăstirea Putna

de

Mănăstirea Putna.Sub un chip de înger, într-un vis ferice,Domnului Vasile gândul rău îi zice:– „Mănăstirea Putna, ăst locaş plăcut,S-a zidit pe aur de un domn avut.Mergi şi o dărâmă până-n temelieŞi-ei găsi tu aur să faci alte-o mie”.Iar Vasile-domnul d-aur pătimaş,Pune să dărâme ăst frumos locaş.Când ostaşii sapă până-n temelie,Un bătrân călugăr zice cu mânie:.– … Citește mai mult

Dimitrie Bolintineanu – Ştefan la Moarte

de

Ştefan la moarte.Ştefan, domnul ţării, pe cei mai mari uneşteLa Suceava veche şi-astfel le vorbeşte:– „Fiul meu cel june! Voi, români doriţi!Moartea mă culege dintr-ai mei iubiţi.Dorul pentru viaţă nu mă-ntristă foarte;Omul chiar când naşte face-un pas spre moarte.Viaţa-i ca fantasma cu chipul plăpândCe prin nopţi s-arată şi se stinge blând.Omu-i ca un vierme ce-n … Citește mai mult

Mateiu Caragiale – Dregătorul

de

Smerit stă, dar privirea-i drăcească, aţintită,Trăieşte chiar pe pânza ce-l poartă-ntruchipat,Iar grijile şi truda adânc îi au brăzdatDe cute faţa stinsă, firavă, ofilită.Cu duhul său cel ager, cu mintea-i iscusităEl multe uneltit-a şi câte-a şi-ndurat,Ca-ncet, treptat, s-ajungă, slăvit şi tămâiat,Să ţie ţara-ntreagă sub gheara-i răstignită.De jale şi de groază cumplit semănător,Atotputernicia-i de mare dregător,Încununat de … Citește mai mult

Manastirea Putna – Când a Fost Să Moară Ștefan

de

Când a fost să moară ȘtefanMultă jale-a fost în țarăȘi la patul lui de moarte (bis)Toți boierii s-adunară.Cu un dangăt plin de jaleMii de clopote dau veste:Ștefan Vodă al Moldovei, (bis)Ștefan Vodă nu mai este!Tristă-i mănăstirea Putna,Porțile deschise-așteaptăStrălucit convoi ce vine (bis)Și spre ea încet se-ndreaptă.Este Ștefan, azi străbateCel din urmă drum din țarăDar pe … Citește mai mult

Trooper – Moare Vlad

de

Ziua neagră repede-a venit!Și cei ce-au stat cu Vodă l-au trădat cumplit.Păcălit-au turcii și-au plătit cu bani!Viața lui Vlad Vodă s-a pierdut prin ani..Păgânii au plătit pe toți din greu,Văzând că Vlad e tare ca un leu.Cu aur și cuvinte printre dinți,Le-au tot promis pe toți să-i facă prinți.Și ochii se măriră la aur și … Citește mai mult

George Coșbuc – Golia Ticǎlosul

de

La Cahul, pe câmpie, din marginea poieniiSe-ntinseră-n coloane de luptă moldovenii,Și-aveau cu ei pe vodă, iubitul domn al lor,Iar Golia, el plecat-a din faptul diminețiiPrin vale să-și reverse din lături călărețiiCa vânturi iuți ce scurmă și-mpart cumplitul nor.Iar când veni și vremea să urle-n zare tunul,Mişcatu-s-au românii cu miile, ca unul –O lamur-a Moldovei prin … Citește mai mult

God – Vodă – Lăpușneanul

de

Lăpușneanul, Vodă – LăpușneanulBoier vechi și domn creștinSe-ntorsu la domniePe Moldava glieȘi Țării îi ziceau:„De voi nu mă vrețiEu vă vreau, cu ori far’ de voie!”.Patruzeci și șapte de capete tăiateÎn stilu’ de piramidă așezateCăpățâni de boieri vrăjmașiDin cetatea di la Iași.Lăpușneanul!!!.Se scaldă în sângele țăriiȘi-n fața mulțimiiȘi-a doamnei sale Ruxandrafăptuind NedumnezeireaȘi pieri-n durerea luiȘi-n … Citește mai mult

Odyssey – Elegia Lui Brâncoveanu Constantin

de

Caii lui din sânge frâiele au ruptȘi-au luat-o-n goană înspre maluriIar lumina de pe cer s-a frântIarăși luna s-a-necat în valuri.Tulburi, ochii cailor rupeau zenitCum se rup petale din sulfineȘi priveau miloși spre infinitTrupul lui de Brâncovene ConstantineHai nai nai nai nai nai na..Parcă numai glasul lui puteaSă-i mai întoarcă, să-i mai țină-n frâieGlasul lui, … Citește mai mult

Ion Pillat – Lăpușneanu

de

Motoc, capul lui Motoc vrem…Norodul e-n vâltoare. De patru zile-n rândSe zbate, se împinge. Nemulțumit și gol.Mereu lovește zidul cetății, mai flămândDecât sunt iarna corbii ce cad pe lesuri, stol.De patru nopți Voievodul veghează-n jeț, pe gând –Și neagra lui făptură așteaptă-al morții sol.În juru-i tot Divanul, Boierii tremurândStau gârbovi, muți de groază în blănuri … Citește mai mult