Ion Miloș – Imposibila Dezrădăcinare

Ion Miloșeste un romantic român-iugoslav-franțuzitdin SuediaE plin de bani și de porniri imperialisteZboară-n nori cu drapelul păcii în frunteȘi învață copiii limbi străineNu înțelege că la melci ești melcȘi la taur ești taurSe compară cu genii și cu sfințiȘi îmbată lumea cu liturghii literareÎn fond e un nimic incontestabilUn agent fără căpătâiNu știe să-și trăiască … Citește mai mult

Nahapet Kuceac – Livada Răvășită

Am îngrijit livada să crească-n ea arbuștiDe pe-ale căror ramuri tu poame dulci să guști.Te-am așteptat zadarnic să vii, dar n-ai venit,Și vânturi nemiloase acum s-au năpustit.Îmi răvășesc livada, mi-o smulg din rădăcini,De-acasă mă alungă, și plâng printre străini.Nahabed Kuceak – Cele mai frumoase poezii

Nicolae Labiș – Descrierea Chipurilor

Bădiții Gheorghe PânțaruȘtiu niște întâmplări cum nu mai sunt,Ce-s petrecute-n timpuri pe veci moarte,Pe care eu le-am prins, dar cei ce vinLe-or desluși mirați aici în carte.Văl gros de brumă se-nchega pe iarbă,Un om cânta un cânt sfâșietor,Cânta un cântec amețit în barbă,Ritmându-l cu bătaie de topor.În munți gemeau pădurile de tisă,Cu sunet sec toporu-n … Citește mai mult

Ștefan Octavian Iosif – Harpistul

Răsare vechiul soare iarășiȘi trebuie să-mi părăsescDin nou acuma adăpostul,Să-mi cat pe ziua de-astăzi rostulVai, cine știe de-l găsesc!Pe uliți, umbre zgribulite.Ici-colo, tot mai des răsarChemați de strigătul vieții,Grăbiți prin ceața dimineții,Trec oamenii la muncă iar.Cu pasul hotărât aleargă.Ici un copil, ici un bărbatSunt veseli; unii râd sau cântă,Căci fiecare are-o țintăȘi-un vis, de care … Citește mai mult

Vladimir Maiakovski – Rusiei

Iată-mă, trec eu,struț de peste mări și țări,în peneți de strofe, picioare de vers și rime.Prostănacul de mine,mă chinui să-mi ascund capulîn penețul sunător ca niște strune.Eu nu-ți aparțin, pocitanie de zăpadă.Suflete,mai adânc în pene te așază!Și alta se va dovedi a-mi fi patria,deja văd –viața-mi sudică a pârjolit-o torida amiază.Insula arșiței.Învățată cu palmieri.„Hei,feriți-vă din … Citește mai mult

Buricul Pamantului – Acasă Ta

Hei, hei, tu! Vrei să pleci?Vrei altceva? De ce nu-ncerciSă stai aici, să schimbi ceva?!Vrei lumea ta?! Fă-ți lumea ta!.Hei, hei, tu! Ești flămând? Sau..Sătul de vorbe trase-n vânt?N-ai locul tău în casa ta?Vrei altceva?! Păi fă ceva!.Vrei altceva?Vrei altceva?! Vrei?!Să ai lumea ta?!Vrei? Vrei?! Atunci:. R:Stai! Stai! Om nebun!Pe! Pe! Drum de fumNu! Nu! … Citește mai mult

Attila Jozsef – Elegie

(Elegia).Precum fumul plutește condensat, concentrat,peste peisajul trist, sub cerul plumburiu,așa-mi plutește sufletul,neînălțat.Plutește, nu săgetează.Tu, suflet tare, tu, închipuire domoală!Ținându-te după urmele grele ale realității,spre tine însuți, spre originea taaruncă o privire!Aici, unde sub cerul altădată atât de fluid,în singurătatea calcanelorînalte liniștea monotonă a mizerieiamenințătoare și stăruitoaredizolvă încet tristețeanemăsurată din inima visătorilorși o infuzeazăîn alte milioane.Întreaga … Citește mai mult

Attila Jozsef – Marile Orașe

Nu pot uita nicicum marile orașe,și străinul vorbea numai despre ele, nici n-a băgat în seamă grădina noastră,nici nu știu ce l-a adus aici, nici la teatru n-a venit, cum am crezut,nu-i păsa nici de domnișoara din vecini, deși pe ea o admiră toți,e blondă și înaltă ca turnul deasupra caselor,dacă trece pe drum, stau … Citește mai mult

Adrian Păunescu – Emigranta Hiperboreea

Prin cinic, guvernamental acord,La ora ploilor de pașapoarte,Hiperboreea pleacă înspre nord,În țara ce le adusese moarte.De nici nu știe, vai de capul său,Că-i un butuc în drumul unui joagar,Și pleacă fără de păreri de răuÎn cel mai elegant și cinic lagăr.O vor gaza cu dragoste-n curând,C-un roșu fier o vor marca pe spateȘi pielea ei … Citește mai mult