Versuri corectate și adnotate
Soarele a uscat-ovântul i-a găurit pielea și oasele,nisipul fluieră prin vertebrele sale,craniul stă pe un băț carbonizat,morișca s-a opritcând nepăsător intră și iese din cușcapieptului ca o răgălie de pliscuricădere în sus obraznică tiflă hieraticăhazardul aducesalve de scoici, cochilii de melciviermele Nilului se târăște nu numai pe el, târăștezarea, straturile și vârstaierbii turtitenimic nu creștereliefula … Citește mai mult
La depărtare mică de vid și de-acasăun foc se-aprinde-n miezul deșertului, despicăvăzduhul și rozându-lca pe-o legumă-i lasăîn palmă restul cărnii – asceză? rugăciune? –reptila scoate limba, la flăcări, bifurcatăși gustă foculpe urmă scuipă sâmburii.Cerul e-o pată,un cărbune.
Atât cât ochii pot cuprindeÎn lung și-n larg peste ocean,De mii de ori pe-atât se-ntindePustiul alb saharian.Lângă ruina calcinatăA unui templu părăsit,Lingându-și laba-nsângerată,Oftează greu un leu rănit.Dar, iată, luna se aratăUrcând al cerului calvar,Pustia tace-nfioratăȘi numai leul solitar,Neavând durerea cui să-și spunăCurgându-i balele fierbinți,Ridică laba către lună,Scrâșnind strident din albii-i dinți.
Semn 1.Plutea o floare de teiîn lăuntrul unei gândiri abstractedeșertul se umpluse cu leiși de plante.Un tânăr metal transparentsubțire ca lama tăioasătăia orizonturi curbate și lentdespărțea privirea de ochicuvântul, de idee,raza, de steape când plutea o floare de teiîn lăuntrul unei gândiri abstracte.
La caravanserai în prișpaArabii stau într-o elipsăZâmbetul moale de pe dințiSe scurge-n bărbile fierbinți Refren:Da, bătând încet în tamburineCadânele în valuri fineFac arabescuri din buricCafeaua… fâșâie-n ibric Vreo șapte-opt camile tristeNăscute-n vremuri sclavagisteCâte-un scuipat azvârl-în prafRozând papucii cu canaf Refren: Din când în când oftează, ahMergând cu gândul la AllahCăci a sosit acuma ceasulCând Hogea … Citește mai mult
Dragi prieteni, nu-i zadarnicÎn deșert să ne trudim,Ca-n nisipul vieții, harnic,O potecă să croim?În nisipuri, orice urmăTalpa și-ar fi risipit,Ca hultani flămânzi, o scurmăVânturile și-o înghit.Singuri sau în caravane,Mii de steaguri fluturând,Batem drumuri lungi și vane,Țara liniștii cătând.Spre-un liman ce nu-l știm, pasulPrin pustie-l potrivimȘi-n nisipul cald, popasulRece, mai mult ni-l dorim.Spre mormântu-acela chipulNostru tinde … Citește mai mult
La ce folos că-mi strălucești, tu, soare,C-ai pus grădina noastră-n sărbătoare,Că pardosești pământul cu covoare,Ștergare și peșchire și plocate,Și-așterni cărările nemaiumblate,Că umpli casa de lumină albă,Că ne atârni de ramuri salbă după salbă,Un cârlionț de aur, un cârcel,Când o beteală, un inel ori un cercel,Pe pomii unși în vârfuri nalte,Cu miruri și ulei de diamante.Nu … Citește mai mult
După ce lumina torțelor a îmbujorat fețele asudateDupă liniștea glacială a grădinilorDupă supliciul locurilor împietriteStrigătele și plânseteleTemnița și palatul și răsunetulTunetelor primăverii peste munții îndepărtațiCel care trăia este acum mortNoi care acum trăim, o să murimCu puțină răbdare.Aici nu există apă, ci doar stâncăStâncă și uscăciune și drum nisiposDrumul șerpuind deasupra printre munțiCare sunt munți … Citește mai mult
Când căldura e prea mareȘi te cam topești la soareIa fetiță o înghețatăCu frișcă și ciocolată.Când căldura e prea mareȘi te cam topești la soareIa fetiță o înghețatăCu frișcă și ciocolată.Refren:Înghețata, înghețataVara răcorește fataÎnghețată la cornetOf! Te-ai murdărit pe piept.Înghețata, înghețataVara răcorește fataÎnghețată la cornetSavureaz-o cu talent!Două pălării de soareUna mică, una mareA venit căldura, … Citește mai mult
Atunci când unul dintre noi nu va mai fi,Când pentru cel rămas singur va fi foarte târziuȘi va aștepta să se culce pe un pat din tinere ramuriÎntre cele două lumi se va face pustiu. Vom trece prin pustiu cum trece o cămilăNu prin urechile acului, ci prin pustiu,Ne vom sprijini pe propriile noastre cocoașeȘi … Citește mai mult