Iannis Ritsos – Gata
Trepte-trepte corturile pe pantă,sus, drept spre cer,înfipte corturile-n piatră,prinse cu încăpățânare,cu pironul soarelui drept în pieptși orizontul ruptca centironul jandarmului.Vin, pleacă zilele – piatra rămâne piatră.Câteodată trece o corabie,un norlasă în urmă puțină umbră –mică fereastrăce dă spre copacul de-odinioară.Nu se schimbă nimic.Nici inima, nici piatra nu se schimbă.De piatră-i patul pe care ne culcăm,de … Citește mai mult