Decădere – Pagina 9

Mircea Dinescu – Potopul

Se zguduie orașul de plânsul tău, adio, / și gloria-i vândută și stârvul poartă bici, … →

Și iată vine seara, iubită de-ucigaș, / Ca un complice vine: precum un uriaș / … →

Obișnuiam să conduc lumea / Mările se ridicau când dădeam cuvântul / Acum dimineața dorm … →

In ce. / Un nor de praf se risipește după tramvaiul ce a trecut / … →

E un altul. / Un marinar bâlbâit îl dăduse bătrânei care-l vându. Stă acolo pe … →

Au început să mișune, poznașe, / Pentru șoferi grăbiți, mineri sau clerici, / Indicatoare noi, … →

Aici unde mă sting definitiv / salcâmi au înflorit fără motiv, / tramvaiu-i o conservă … →

Fâșii de văluri negre pe soare se aștern. / Tu, lună-a vieții mele, înfășoară-te-n umbră; … →

Uzzi: / Nimic sfânt numai rămâne-ncet în faptă sau gând / Animale cu 2 picioare … →

Călătorule, nu trece rece, / Nepăsător, sunt o ființă vie, / De ce mă iei … →