Versuri corectate și adnotate
două spre zece spre infinitepicături dintr-o ploaierecen-au ce alege, albastruecou pierdut în orizont îneacădansul acestorcuvinte-imbold inversatesunete agonice dau totala libertate faptelor demonice. nu respiri, nu obosești, nu gândești,auzi doar tobe în străfunduriacolo trăiești, o fiară bolcată-ngroapa din vise nu mai sapă cusperanța căilor deschise. și mânade altă dată a fost sfâșiată dar neuitată
Până la urmă cade sub inimăalunecând de pe ea, – o mască sonoră.Carnea străvezie a orelore mai pietroasă, cu fiecare oră.Linia frântă de fulger piezișia locul privirilor goale.Totul se trage în jurul meu, înapoiîn largi și reci rotogoale,și rămân drept – (e un fel de a zice)drept ca firul de plumb spânzurândla muchia roșie, nezidităa … Citește mai mult
Mi-am împlântat lopata tăioasă în odaie.Afară bătea vântul. Afară era ploaie.Și mi-am săpat odaia departe sub pământ.Afară bătea ploaia. Afară era vânt.Am aruncat pământul din groapă, pe fereastră.Pământul era negru: perdeaua lui, albastră.S-a ridicat la geamuri pământul până sus.Cât lumea-i era piscul, și-n pisc plângea Isus.Săpând s-a rupt lopata. Cel ce-o știrbise, iată-l,Cu moaștele-i de … Citește mai mult
Târziu, eu însumi, în barca propriei mele ființe,nici o lumină și nici un țărm nicăieri,și nori pretutindeni. Am încercatsă mă mențin la suprafață și totuși sunt dejadedesubt, trăind împreună cu oceanul.
Singură să fiu lăsată.Caldă și definitiv muriiîntr-o cameră-nghețată.Seceră cu dinți sclipi.Numai groapa umbră n-areși tânjesc un con căzutîntr-o pată de păianjencare trupuri vii a supt.Și-n lume duce sufletturla fără cavaler.Adu-miun cuțit virgin de tăiat piatradintre pieptul meu și cer.
Ego.Tot mai tăcut și singurÎn lumea mea pustie –Și tot mai mult mă apasăO grea mizantropie.Din tot ce scriu, iubito,Reiese-atât de bine –Aceeași nepăsareDe oameni, și de tine.
Soarele-i sub o pânză cernită. Ca el,Luna mea, viaţa mea, tu ascunde-te-n umbră!Poţi să dormi, să fumezi, să fii mută şi sumbrăŞi plonjează deplin în Plictisul mişel;Te iubesc infinit! Şi chiar astăzi, haihui,Ca o stea ce-a scăpat de-a eclipsei trufieDu-te ţanţoş acolo unde-i doar NebunieTu, pumnal minunat, ce-a lăsat teaca lui!Aprinde-ţi pupila din vechi lampadare!Şi-aţâţă … Citește mai mult
Persoane paralizate captate de lumina sfântă a unui UFO în laserADN antic criptat în oase ostentativ de aceste maserase umane captive în labirint fără piese de schimbating fragmente de viață cu bucăți de sticlă în mânăpână la cristal, această ceață bătrânăcurge sânge din mediu, evomediumă apăr cu sabia lui Damolxis și scutul din asediuerup, tot … Citește mai mult
Dragă Kitty de mult timpnu mă mai motivează dragostea ci urape care o simt cu toți porii ființeimă îmbracă exact ca o platoșăsunt un soldat gata de luptăși-acumîntre noilumesă vădcine(a) prindeApocalipsa.
Și, iată, acu’ mă prezint pentru nuntaCe nu poate fi amânată.Port semnul cel alb, pirostrii de argintȘi sub ele, cele șapte stigmate. Refren: Știu, știu, e foarte târziu,De parcă n-a fost niciodată. [bis] Am comandat pentru toți cei prezențiVeselie la gheață,Fiindc-așa datorie ne împlinimDoar odată în viață. Refren: Știu, știu, e foarte târziu,De parcă n-a … Citește mai mult