https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/daniel-aurelian-radulescu-feat-goeteri-mister-de-rau https://versuri.pro/daniel-aurelian-radulescu-feat-goeteri-mister-de-rau#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=84736 →]]> Oricâte explicații aș avea
din cărți citite, știință câștigată,
când stau pe mal și îl privesc cum curge,
cum malurile-n piatră și în mâl distruge..
E peste logică de unde atâta apă?
Am creierul un labirint de cursuri, o rețea!.
Mă uit în zare în aval
la crețul cafeniu învolburat continuu,
ce pleacă-n nesfârșit și amontele-i ia locul.
Ah, Doamne de ce nu-s la fel, nu am norocul
să fiu mereu un început, „remake”-ul rectiliniu?!
.. Sunt lung, la fel de lung, sunt un imponderal!.
Întrezăresc petrecerile-i multe
în care-s poate doar infimă moleculă
din nesfârșitu-i debit, veșnic susurând,
ce umple mări, oceane, care-i sunt mormânt,
cum locu-mi va fi luat de-un ou, morulă, o gastrulă..
Oh, cum nimic nu știu din științele oculte?!.
Nu știu, e static, mișcă, pleacă, vine,
stau împietrit pe malul cu miresme
de iarbă-n spic, cu izuri fin mirositoare,
amestec de sublim de fân în floare..
cu gând la îmbăierile bunicii cu aghiesme..
Tresar, un fulger viu în tunet intervine!.
Sunt culme de lanț trofic, negreșit
și-aș vrea să fiu o cameră de luat vederi;
retina s-am peliculă de film și poză
să o transmit umanității zilnic, doză..
Mesaj aș da, în viitor de ieri, drept mângâieri;
Să stau, să dorm, să mă curg RÂU, la infinit!

]]> https://versuri.pro/daniel-aurelian-radulescu-feat-goeteri-mister-de-rau/feed 0 https://versuri.pro/margaret-atwood-apa https://versuri.pro/margaret-atwood-apa#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=68460 →]]> Apa nu opune rezistență.
Apa curge.
Când intri în apă, o simți ca pe o mângâiere.
Apa nu este un zid solid, ea nu-ți va opri înaintarea,
Dar apa se duce întotdeauna acolo unde dorește
Și nimic pe lumea asta n-o poate opri.
Apa are răbdare.
Picăturile de apă descompun pietrele.
Amintește-ți mereu aceste lucruri, copile.
Amintește-ți că tu ești, jumătate, apă.
Dacă nu poți trece peste un obstacol, ocolește-l.
Apa asta face.

]]> https://versuri.pro/margaret-atwood-apa/feed 0 https://versuri.pro/mioara-velicu-paraias-apa-din-tine https://versuri.pro/mioara-velicu-paraias-apa-din-tine#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=71928 →]]> Pârâiaș, apa din tine
De-ar seca în două zile
Mi-ar plăcea să văd și eu
Cum cresc flori pe malul tău.
Să privesc cu-al meu bădiță
Cum cresc flori ca-n grădiniță,
Dar tu curgi frumos la vale
Și n-ai nicio supărare.

]]> https://versuri.pro/mioara-velicu-paraias-apa-din-tine/feed 0 https://versuri.pro/cassian-maria-spiridon-ta-panta-rhei https://versuri.pro/cassian-maria-spiridon-ta-panta-rhei#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=78211 →]]> Așterne pat din gunoiul proaspăt de grajd
Se întinde cât este de lung
Înțeleptul
Să-și vindece neînțelesele boli.
Se curăță în apa pârâului rece
Niciodată aceeași
Călcată de alte și alte picioare
În umbra trecătorilor zei.
Locuitor al Efesului
Iubit al Sophiei
Penații îi sunt sprijinitori
Lui Heraclit trecătorul

]]> https://versuri.pro/cassian-maria-spiridon-ta-panta-rhei/feed 0 https://versuri.pro/jorge-luis-borges-heraclit https://versuri.pro/jorge-luis-borges-heraclit#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=80757 →]]> Prin Efes merge-agale Heraclit
Spre înserat. Îl lasă înserarea,
Iar el se lasă-n voia înserării,
La mal tăcut de apă curgătoare;
Nici numele, nici cursul nu i le știe.
Cioplit în piatră, Ianus. Șir de plopi.
Se uită în oglinda mișcătoare
Și află-n ea și cizelează gândul
Pe care nenumărate rânduri de oameni
L-or repeta. Iar glasul său rostește:
A doua oară nimeni să se scalde-n
Același râu nu poate. Înțelege,
Cuprins de-nfiorarea spaimei sacre,
Că e și el un râu și-o alergare.
Să se-ntoarne-ar vrea în zorii zilei
Și-n noaptea dinainte și-n ajun.
Nu poate. Spune iar sentința. O vede,
Cu caractere clare tipărită,
Pe-o pagină din Burnet. Heraclit
Nu știe limba greacă. Zeul Ianus,
Ce porțile păzește, e latin.
Nu are Heraclit trecut și-acum.
E-un simplu gând pe care l-a visat
Un om pe malul râului Red Cedar,
Un om ce țese endecasilabi
Ca dorul de cei dragi din Buenos Aires
Să îl alunge. Unul doar lipsește.

]]> https://versuri.pro/jorge-luis-borges-heraclit/feed 0 https://versuri.pro/jorge-luis-borges-sa-curgi-ori-sa-fii https://versuri.pro/jorge-luis-borges-sa-curgi-ori-sa-fii#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=80782 →]]> În cer e Rinul? Unde curge oare?
Există universala formă „Rin”,
un arhetip ce, neatins de timp,
ce-i cellalt Rin, în veșnic azi persistă
și-i rădăcina-acelui Rin german
curgând spre mare-n timp ce eu compun?
Așa au presupus platonicienii,
dar n-a crezut așa și William Ocean.
A spus că Rin (din etimonul rinan,
ce-nseamnă-a alerga) nu-i altceva
decât un supranume arbitrar
de om dat fugii seculare-a apei
de la zăpezi la firul de nisip.
Tot ce se poate. Hotărască alții.
Voi fi fiind, repet, doar lungul șir
de zile albe și de negre nopți
care-au iubit, cântat ori au citit
și pătimit-au spaime și speranțe?
Sau poate-o fi și altul, eul tainic,
al cărui iluzoriu chip, azi șters,
l-am cercetat în tulburată-oglindă?
De dincolo de moarte ști-voi, poate,
de fost-am cineva ori doar cuvânt.

]]> https://versuri.pro/jorge-luis-borges-sa-curgi-ori-sa-fii/feed 0 https://versuri.pro/daniel-visan-dimitriu-viata-curgatoare https://versuri.pro/daniel-visan-dimitriu-viata-curgatoare#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=83869 →]]> Când m-ai purtat pe valurile tale,
Tu, apa mea din depărtat izvor,
Mi-ai rătăcit și puncte cardinale
Și reguli cu același numitor.
Tu ai crescut, crescându-mă pe mine,
Cu ape noi din vechile lumini
Sau ploi născute-n zone celestine,
Cu străluciri prin gânduri fără vini.
Ai tot urcat în curgerea spre-o vale
În care toți ajungem și-așteptăm
Privind în urmă căile banale
Sau culmile ce, încă, le visăm.
Nu mai e mult, o, apă de izvor
Ce mi te-ai scurs atâta drum cu mine:
Ne-așteaptă apa marelui decor
De după ne-nțelesele cortine.

]]> https://versuri.pro/daniel-visan-dimitriu-viata-curgatoare/feed 0 https://versuri.pro/rian-roman-raul-vietii https://versuri.pro/rian-roman-raul-vietii#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=41535 →]]> Viața începe la fel ca un râu
din locuri neatinse de talpă
din înălțimi se desprinde, nebănuită,
renunță la rădăcinile sătule de apă
ce rămân să proptească vârfuri prea reci
cu norii să le țină pe treaptă.
Subțire, cristalină, zgomotoasă și rece
cu repeziciune, ca mânată de bici
se izbește de simte și-n pori
mai întâi de pietrele transparente și mici,
apoi de cele mari, de bolovani,
se ferește ca de Rău când dă de urzici.
Ca la circ se aruncă în gol.
Se dă mare, face prinsoare în cascadorii fără spectatori
aruncă cu stropi la-ntâmplare
și nu are parte de sori,
următorii stropi se-nfing cu nepăsare
în cercurile fumurii, vânându-le unda așteptată de mare.
Apoi cu-alte ape în grabă se unește
mai repezi, mai limpezi, mai furibunde
se amestecă în scurt timp cu ele
se prinde-n vârtejuri cum se prinde un fluture
și devine mai adâncă, mai agitată, mai puternică, mai caldă, mai tulbure.
După ce aleargă zbuciumată o vreme
își încetinește curgerea spre câmpie
de parcă ar vrea să admire mai mult împrejurul
de parcă ar vrea să se țină mai vie..
regretă că nu a înțeles mai de timpuriu asta
grăbindu-se s-ajungă în valea pustie.
Nu o mai poate lua de la capăt
acum ar ști cum ar trebui să curgă
și pe unde ar fi bine să-și croiască drumul
dar degeaba, acum viața îi e de slugă
așa că nu are decât
să-și încetinească și mai mult trecerea prin luncă.
E mută, e adâncă, e lată și înceată
acum nu mai poate cascadorii,
nici stropi, nici zgomot și nici cristalină nu știe a fi
poartă cu ea mâl în cutii
cară buruieni pe putrezi bușteni
iar timpul și vremea începe a le ști.
Bivolii își răcoresc la amiază în ea
burțile înfierbântate de soare
copii se scaldă, de pe maluri se-aruncă
pe burtă, cu puțile albe și goale
de parcă ar vrea să bine-dispună o bătrână posacă devenită prea surdă.
Când simte că se apropie de final
renunță la tot, se împrăștie aiurea cu ciudă
acoperă văile și umple toate văgăunile
renunță la formă, devine urâtă și crudă
împrejurimile nu o mai atrag
nu-i pasă că totul inundă.
De parcă vrea să se răzbune
de parcă vrea să se revolte
de parcă vrea să le strice și altora socotelile
lin, fără pretenții, tacit, în bolte
se lasă înghițită de sărata mare..
și nu se opune, nu iscă revolte.
Iar marea e lipsită de scrupule
(sentimente apa sărată nu are)
adâncul nu are nici reguli, nici legi.
Pentru ea atât a fost deocamdată
râului vieții marea îi e sfârșitul
pentru ea ar fi fost de folos să fi știut că va fi și-altădată.

]]> https://versuri.pro/rian-roman-raul-vietii/feed 0 https://versuri.pro/grigore-vieru-muzica https://versuri.pro/grigore-vieru-muzica#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=46019 →]]> Lui Ion Macovei.
Nimeni tainele ei
Nu le poate cunoaște.
E ca și cum ai cerca să despici
Raza de soare, mireasma trandafirului
Să vezi ce au în adânc,
În curgerea lor.

]]> https://versuri.pro/grigore-vieru-muzica/feed 0 https://versuri.pro/omar-khayyam-cand-tu-si-eu-vom-fi-trecut-de-voal https://versuri.pro/omar-khayyam-cand-tu-si-eu-vom-fi-trecut-de-voal#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=58874 →]]> Când tu și eu vom fi trecut de Voal,
Lumea la fel va curge, val cu val,
Cum? Sosirea și Plecarea noastră?
Spuma mării-n amonte și-n aval.
Rubaiat de Omar Khayyam, traducere de Petru Dimofte

]]> https://versuri.pro/omar-khayyam-cand-tu-si-eu-vom-fi-trecut-de-voal/feed 0