Cristal – Versuri.pro

Daniel Turcea - Miracol

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Un cristal
în mii de fațete, neștiind una de alta,
decât, poate, prin senzația de animal de răcoare
care le cutreieră
când ascultă în califate de poziții
în reflexii în apă a unor geometrii incredibile
de forma unor lebede
cu nostalgii de safire în sânge
ca o rocă
sau ca un pustiu
gândind saturnale la mari depărtări
cascade verzi și animale de mătase.
și ca o hlamidă rece a presimțirii
ferindu-te cu fast și insomnii
la masa cu sfeșnice, fiecare
un suflet mort de mult stând cu tine la masă
ori străinii care tocmai au sosit odată cu seara
și asta durând
cale de un om.
cineva, se pare
o va înlocui cu cenușe
și tu vei trece cu aceeași solemnitate
fără a spune un cuvânt
deoarece aidoma clapelor
au nevoie de întreg sistemul pianului
altfel vom juca domino
împreună
la ceai
timp de 4 imperii
reluându-se prin caleidoscop
până când aerului îi vor crește unghii
și se va juca biliard
cu ochii rostogoliți pe lespedea albă

Alain Bosquet - Ce Curte Făceam Peninsulelor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Ce curte făceam peninsulelor.
Ce credință juram
crizantemelor de noiembrie.
Cum ne căutam capitala
printre peștii greoi și bunele tristeți.
Ce nume vesele dădeam
neantului, memoriei,
îndrăznelilor de dimineață.
Cum țineam metamorfoza
la mare cinste.
Tu trebuie să hotărăști
că imanența este un cristal.

Jorge Guillen - Pahar de Apă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Sete nu-i, nici buză-atrasă
De această prospețime,
Și nici gând care se lasă
Vrăjit de a formei vechime
În acest crin vertical:
Volum lichid, dar cristal
Întrecându-se cu aster.
Văzul și credința, toate
Te contemplă, simplitate
Ultimă a lumii noastre.

Spiridon Popescu - Glorie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Vai, ce zgomot! – Cred că iar / Mi se-mpiedică muierea / Și scăpă din ... →

Johann Wolfgang Von Goethe - Culori Entoptice

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Uite la ce oglinjoare
Fizicianul nostru ține.
Fenomenu-i o-ncântare,
Gândul despre el un chin e.
Sus oglindă, jos oglindă,
Față-n față – anume-alese;
Drept cristal, în umbră blândă,
Spiritul teluric țese.
Când priveliști ți se-arată
Jocuri de culori, ca grații;
Raza serii reflectată
Se transformă în senzații.
Vei vedea un negru-n cruce,
Ochi de păun cum saltă;
Ziua razele-și reduce
Ca topite laolaltă.
Numele un semn devine,
În cristal lumina crește;
Astfel dulci reflexe fine
Ochiu-n ochi uimit privește.
Lasă macrocosmu-n forme
Fantomatic să se-agite,
Căci splendorile enorme-n
Cele mici se fac vădite.

René Char - 198

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Când ești beat de mâhnire, mai ai din mâhnire numai cristalul. →

George Bacovia - Contrast

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Contrast.
Femeie – mască de culori,
Cocotă plină de rafinării –
Tu, care țipi la desfrânări târzii,
Pe visători, cu greu, îi înfiori..
Oh, sunt fecioare cu obrazul pal,
Modele albe de forme fine –
Și singure dorm, albe, și senine
În albele crivate de cristal..

Yarabi - Yarabi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

I:
Sunt închis într-un cristal, ce-ți cer îmi e vital.
Astăzi vreau din nou să zbor, cu tine.

Bridge:
Fără tine în lumea mea, nicio clipă n-aș visa.
Sunt prizonier sub vraja ta.
Doar cu tine umbra mea înțelege dragostea și se topește-n palma ta.

Refren:
Yarabi, yarabi, yarabi, yarabi.

II:
Ești parfumul dragostei, spune-mi dacă mă vrei.
Sunt îndrăgostit din nou, de tine.

Bridge:
Fără tine în lumea mea, nicio clipă n-aș visa.
Sunt prizonier sub vraja ta.
Doar cu tine umbra mea înțelege dragostea și se topește-n palma ta.

Refren:
Yarabi, yarabi, yarabi, yarabi.

Federico Garcia Lorca - Pământ

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Mergem
pe o oglindă
neargintată,
pe un cristal
fără nori.
Crinii dacă s-ar naște
invers,
trandafirii dacă s-ar naște
invers,
dacă toate rădăcinile
ar privi stelele
și mortul nu și-ar închide
ochii,
am fi ca niște lebede.

Ion Pillat - Cristal

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Din neagră culme – mumă care poartă
În pântecul de taină prunc ursit –
Milenii împietrite ţi-au urzit
Curatul chip descătuşat de soartă.

Tulpini de orgă – jocul împlinit
Doar pentru ochi pe a tăcerii poartă –
Prind soarele în urmă fără toartă,
Scot stelele strălucind la infinit.

Minunea ta e dură şi fragilă,
Cleştar, de care mi-am legat şi eu
Un suflet clar, un trup opac de-argilă.

Prin tine îmi învăţ arhitectură
Divină şi, desăvârşind natură,
Răsfrâng senin vecia în vers greu.