Johann Wolfgang Von Goethe - Elegii - V
Însuflețit de mari bucurii mă simt pe pământul cel clasic. / Lumea cea veche și … →
Însuflețit de mari bucurii mă simt pe pământul cel clasic. / Lumea cea veche și … →
Norii, când și când, / Acoperă luna / Împrospătând lumina privirii →
Țintuit de centru / lumea se-nvârte / în / jurul meu / cu / toate … →
În Infinit de-ți vrei pe veci popasul, / Cutreieră Finitul tot cu pasul. →
Mălinul a dat în floare / Ca-n fiecare mai, / Cu crengile ușoare / Deschise-n … →
Din marginea drumului / Hibiscusul s-a lăsat / păscut de cal. →
7 / Numele vine / de foarte departe / însoțit de îngerul de la botez … →
Munți albi plutesc pierzându-se în zare / ori cordiliere tragice de umbre, / ce ziua … →
Pe-ntâia zăpadă pășesc în neștire, / Cu agere doruri și-avânturi duium. / Și seara albastră … →
Liniștea / Adânc pătrunsă-n pietre. / Țârâitul greierelui. →