codri – Versuri.pro

R S Thomas - Oamenii Din Codri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Oameni ce abia s-au dezghiocat
din ghemuitul în
pântec. Goi. Inimile plecate nu
în rugăciune ci în contemplare
a pământului din care au ieșit,
ce i-a adăpat cu laptele întunecat
ce construiește os, nu creier.
Cine i-a chemat să umble
în lumina verde, gândurile lor
asupra întunericului? Femeile lor,
ce nu sunt Madone, au prunci
la piept cu înțelepte
răzvrătitele fețe ale lui Cristos
copil într-o pictură de un maestru
florentin. Războinicii pregătesc otravă
cu grija iubirii pentru Sebastianii
săgeților lor. Nu au nici un
Dumnezeu, ci își urmează contradicțiile
unui ritual care ordonă
că viața trebuie să moară ca viața
să aibă voie să continue. Ei poartă flori în plete.

Giuseppe Ungaretti - Insula

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Pe un ţărm unde era seară mereu
Din străvechi codri gânditori, coborî,
Şi-naintă
Şi-l chemă foşnet de pene
Care se desfăcuse din stridentul
Palpit al apelor dogorâtoare,
Şi o nălucă (lâncezea
Şi-nflorea din nou) văzu,
Întors la suiş, văzu
Că era o nimfă şi dormea
În picioare-mbrăţişând un ulm.
În sine însuşi de la iluzie spre flacăra aievea
Clătinându-se, ajunse-ntr-o pajişte unde
Umbra se îndesea în ochi
Fecioarelor precum
Seara la poalele măslinilor;
Distilau crengile
O leneşă ploaie de săgeţi,
Aici nişte oi aţipiseră
Sub căldura molatică,
Altele păşteau
Pătura luminoasă;
Mâinile păstorului erau o sticlă
Netezită de surdă febră.

Eusebiu Camilar - Crai Nou

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Crai nou se tot ivește pe codri și genuni:
E coasă aninată de tată în goruni.
Când s-a culcat, și timpul cu piatra l-a-nvelit,
Pân’o să crească iarbă mai bună de cosit.
El s-a culcat, și, iată de când nu s-a răspuns,
La subțioară iarbă și mie mi-a ajuns!
Să iau din arbori coasa degeaba m-am tot dus:
Cu cât îmi crește iarba, ea suie și mai sus!
Am să mă zbat, din arbori s-o iau numaidecât:
Ce mă voi face mâine cu iarbă pân’la gât?

Negura Bunget - Pohvala Hula

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Prin vremi vetuste
După cei codri
Din pini pregiur arunc porunca
Blestemățească
Pohvala hula
Străpungă horba
Să pozvolească-n
Ucaz păgân
Dentâi zapis
Obligând leftu
Nici când vodată
Hălăduiască
Acest salaș
Aret de lumen

Afanasii Fet - În Codri Din Ținut Străin

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

În codri din ținut străin
De-al oamenilor chef abraș,
Ca-n vis, chemat eu sunt să vin
La primitorul tău sălaș.
Tu, sub sălbatecul parfum
Al codrilor și blândei seri,
Răsai în capătul de drum
Plutind pe șubredele scări.
În clipă limpede și rece,
Tu roșă, mâinile îmi iei,
Pe când, prelung și moale, trece
Zefir târziu prin crengile de tei.
1856

Afanasii Fet - Străbătând Lumi de Codri Întregi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Străbătând lumi de codri întregi,
Tu, în alb ce nu are cusur,
Te-ai înălţat până-n bolţi de azur,
Mai presus decât norii pribegi.
Cei din văiuri, în domuri cereşti,
N-or vedea, n-or pricepe nicicând
Că oştiri neguroase, pe rând,
Se topesc la picioare crăieşti.