clasic – Versuri.pro

William Shakespeare - Sonetul 45 [Sonnet XLV]

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Iar celelalte două, aer, foc,
Oriunde-aş fi, te însoţesc hoinar;
Sunt gândul meu şi pofta ce-o invoc,
Prezent-absente, căci se-ntorc, dispar.
Şi-aceste elemente vin plutind
Spre tine cu solie de amor
Şi când din patru două se desprind
În moarte mă cufund cuprins de dor;
Până când viaţa iar va fi un tot
Cu acei soli ce într-o zi revin
Şi vor rosti în grabă, cum socot,
Că eşti vânjos şi sănătos deplin;
Aflând mă bucur, însă plin de-amar
Le spun să plece către tine iar.

Marcel Breslaşu - Valori în Marș

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Ce-i „clasic” azi – a fost cândva „romantic”.
Doar ce-a fost „strigat” a rămas „ecou”.
Ce-i azi „modern” – va fi odată „antic”.
Dacă ajunge „vechi”, nici n-a fost „nou”

Michelangelo - 149

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Nu pot să nu am nici geniu și nici artă
față cu-aceea care
viața-mi ia prin ajutor prea mare,
când de-unul mic, și mintea mea exultă.
Cum sufletul îmi dă să se despartă
ochi-mi sub lumina ei prea multă
și ca de-o catapultă
se-nalță peste forța-mi, de-abia ține
a mă-înălța la barul cel din urmă
al doamnei mele-înalte și senine:
nevrednicia mare zboru-i curmă…
Ea, toată haruri, scurmă
puțin în jar, astâmpărând prea plinul,
încât prea multul arde cu puținul.

Michelangelo - 234

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Tot ce nu vine de la tine n-are
lumină pentru ochi și-a mea blândețe;
orice-altă frumusețe
e moarte de nu-ți are-asemuire,
ca geamul, doamnă, care
neargintat nu poate-a oglindire.
Minune peste fire-i
pentru cel ce-n van speră
la mila ta în starea-i neferice,
când splendida-ți privire
i-o-îndrepți din nalta sferă,
bătrân cum e, spre-a fi și mai ferice:
mizeria mi-e matrice,
dar mila-ntrece asprei sorți măsura
și tu învingi și cerul și natura.

Cedry2K feat Sisu Tudor - Clasic

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Cedry2k:
Clar ca, par paliu
Parcă-s șofer de raliu
Doar că, uneori e atât de profund ce scriu
Încât ți se pare aproape de neconceput să fiu
Atât de flămând ca o să te mănânc de viu.
Urlu sumbru-n pustiu’
De gânduri în care umblu musiu
Poate o să mă auzi și tu într-un târziu
Ce văd de ce descriu,
Da’ de când mă știu
Sunt grijuliu
Cu microfonu ca Ciomu’ cu bisturiu’.
Feel the flower power.
La ce gaură îți dau în tezaur ca un mic de aur
Nu like, mă laud numai cu lauri
Și chiar când o iau pe coclauri
Sunt baubau printre balauri.
Pictez cuvântul ca un chinez,
Îl învârt cu gându’ ca pe titirez
Încât nu-l limitez, harul-l utilizez
Cu carul ca să epuizez
Și cocalarul și vocabularul când rimez.

Refren (X2) :
Practic ca țiganu’, tactic ca din clan
Dați-mi banu’ sau sunt groaznic ca Ivan
Drastic ca ciobanu, paznic la ciolan
Obraznic ca Topârceanu, clasic ca Cioran.

Sisu Tudor:
Sunt clasic ca Eliade,
Prin cartiere sumbre din care fac rocade
Ascult și rock ma frate
Ascult povești disperate și le transform în povești inspirate
Mă inspir să găsesc noi citate,
Și expir lirică, ăștia doar versuri expirate
Sunt clasic, adică vin dintr-o clasă
În care mergeam când ieșeam din casă
https://Versuri. ro/w/dpj7
Aveam clasici în bibliotecă și clasici în S-Class pe stradă
Unii-s de treabă, cu alții faci treabă
Dacă ești clasic nu-ți faci treaba în grabă
Da’ te grăbești să ajungi acasă
Și-i mulțumesc cerului că la cât de clasic sunt, sunt încă în viață.

Refren (X2).

Cedry2k:
Clasic, reper fantastic ca Greuceanu
De fel vorbesc c-am plastic ca Mocanu
Te deformez chiar plastic ca ciocanu
Le demonstrez că ești doar plastic ca Loganu.
Tehnic vorbind sunt mai bun decât Hagi
Predic pe beat scuip mai mult decât magii
Mike-ul sceptru dacic
Tai încet carpacii
De cârmaci fragili ca sugacii
Când îmi cer sufragii.
În timp ce ne lasă fără drepturi lașii
Drept urmare laud eroii și le cert urmașii
Lași ca iepurașii
purtători de v****,
Își udă nădragii
Când scuip adevăr pe pagini.
Spunându-ți ție
Fără pic de mândrie
Că nu mai aveai un copac dacă scriam pe hârtie
Clasic ca Tolstoi, scuip Război și pace
În cele mai harismatice versuri de la Psaltire încoace!.

Refren (X2)

Heinrich Heine - S-Au Văicărit Castrații