cheie – Versuri.pro

Divertis - Cioc, Cioc, Cioc la Poarta Cotroceni

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Holurile-s goale și curat
Vechiul președinte a plecat
Da’ vine altul cu un nou mandat
Și dă într-una cu cheia în palat
Yeah, hey, hey, hey!
Cioc, cioc, cioc la poarta Cotroceni!
Hey, yeah, yeah, yeah!
Cioc, cioc, cioc la poarta Cotroceni!
Hey, hey, hey, hey!
Cioc, cioc, cioc la poarta Cotroceni!
Yeeah!
Cioc, cioc, cioc la poarta Cotroceni!
Hey, heey!
Cioc, cioc, cioc la poarta Cotroceni! [x4]
Hey, heey!
Cioc, cioc, cioc la poarta Cotroceni!
Yeah, yea, yeah, yeah!
Cioc, cioc, cioc la poarta Cotroceni!
Yea, ye, ye, ye, Yeah!
Cioc, cioc, cioc la poarta Cotroceni!
Heeey, yeeaah!

Alexandrina - După Pod

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Iar după pod, imediat,
Pe dreapta vezi o casă
În pragul casei un stejar
Cu rădăcina groasă.
Pe creanga lui, de-un picior
Va atârna o fată
Cu capu-n jos, în gura ei
E cheia fermecată.
Te vei urca pe-acel stejar
Cu capu-n jos, ca fata;
Vei întreba numele ei-
Speranța.
Vei săruta-o de trei ori
Speranța atârnată
Și fata îți va dărui
Cheia de la lacăta.
În vârful degetelor tu
Să nu trezești pe nimeni
Grăbit în casă vei intra
În casa cu lumină.
Să nu lași urme pe podea
Și să hrănești pisica
Iar mai departe vei putea
Să te descurci și singur.
(singur, singur, singur)

Stefan Augustin Doinaş - Cheia

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

El nu știa ce broască are cheia
Dar era domn, așa se prenumea
El deschidea și închidea de-aceea
A vrut s-o vâră și-n urechea mea.
El era tare dornic să deschidă
-E cheia viselor! l-am lămurit
Am mai păstrat sub ea ca-ntr-o firidă
Partea din mine care n-a murit.
El nu știa deloc virtutea cheii
Dar era domn, avea curteni destui
-Deschideți-l! strigau în jur lacheii
Aceasta-i cheia nebuniei lui!.
El m-a deschis și iată-mă: dovadă
A ce n-a vrut să audă și să vadă

Jorge Luis Borges - O Cheie În Salonic

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Abarbanel, Farias ori Pinedo,
Din Spania goniți, ce crunt veghează
Prin negre persecuții, mai păstrează
Cheița unei case din Toledo.
Scăpați acuma de nădejdi și lacrimi,
Privesc la cheie-n calmă înserare;
În bronzul ei un lung trecut tresare,
Sclipiri sleite, liniștite patimi.
Când ușa-i astăzi praf, ea, instrumentul,
Simbol e-al risipirii, urgisita,
Aidoma cu cheia de sanctuar.
Pe care cineva spre cer zvârlit-a,
Când Roma pus-a focul temerar
Și-n zbor a prins-o lacom firmamentul.

Jorge Luis Borges - O Cheie În East Lansing

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Pentru Judith Machanda.
O piesă sunt de șlefuit oțel.
Zimțatu-mi cânt nu e întâmplător.
Zac în sertar, ascunsă-n dormitor,
Legată în portchei, în portofel.
De mult m-așteaptă undeva o broască.
Doar una. Poartă grea-i de fier forjat,
Cu geamuri groase și-ndoit canat,
Iar dincolo e casa părintească.
Pândesc din umbră-oglinzile pustii
Privind cum cei defuncți zâmbesc în poze
Fin înrămate cu chenar de roze
Și-urmașii se perindă zi de zi.
Nerăbdător sunt broasca s-o deschid.
Masiva poartă o voi da de zid.

Rumi - Ascultă Secretul Din Profunzime

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Ascultă secretul din profunzime / versurilor.. / Și lasă-l să te ducă unde vrea.. / ... →

Rumi - Ascultă Secretul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Ascultă secretul din profunzimea / versurilor.. / Și lasă-l să te ducă unde vrea.. / ... →

Radu Gyr - Sipet

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Cu flăcări reci, ca o brățară,
arzi, taină, -n crunt sipet de foc.
Noi degerăm de frig afară
și pașii tremură pe loc.
Atingem clanța cu sfială
și iar ne tragem înapoi.
Năprasnică lumină goală,
cumplit mai păzești de noi!.
Flămânzi, am jefui secretul.
Lihniți, l-am smulge din scântei.
Dar ne-nspăimântată-n prag sipetul
cu vâlvătăi și fără chei.
Bicisnic, brațul ca de stei e
și mâna-I prinsă-ntr-un căluș.
Nu-I nimeni să ne-azvârle-o cheie?
Nu-i nici un meșter lăcătuș?.
O fi vreo taină. Poate nu e.
O fi vreo cheie. Poate nu-i.
Nu vine nimeni să descuie
și suntem mulți și nesătui.

Grigore Vieru - Cheia

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Pitisem cheia unui cântec,
A unui dor neterminat,
Pitisem cheia sub o pâine
Și fără grijă am plecat.
Căci toată lumea pâinea-avea,
Cine să caute sub ea?!
Dar reîntors acasă
Palid, cu tâmpla ninsă,
Găsii doar cheia mea sub tei.
Ca lacrima măicuței,
Albă și neatinsă,
Ea strălucea la locul ei.
Oștiri de țurțuri împânziră
Înmuguritul meu de ram,
Și-n gheața lor săgetătoare
Eu mort atunci zăritu-m-am.
Căci reîntors acasă
Palid, cu tâmpla ninsă,
Găsii doar cheia mea sub tei.
Ca lacrima măicuței,
Albă, neatinsă,
Ea strălucea la locul ei.
Strigai, nici nu știu ce anume,
Strigai să văd de mai sunt viu.
Dar mi-a răspuns din depărtare
Ecoul pâinilor pustiu.
Și m-am culcat și-am adormit
Și cântecul nu l-am gătit.
Căci reîntors acasă
Palid, cu tâmpla ninsă,
Găsii doar cheia mea sub tei.
Ca lacrima măicuței,
Albă și neatinsă,
Ea strălucea la locul ei.

Federico Garcia Lorca - Crai

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Casa,
crăișor și crai,
cu cimbru ți-o descântai.
Nici să vii și nici să pleci
ușa-nchid cu cheia, deci.
Cheie fină, argintată,
cu o panglică legată.
Pe panglică-i o-nsemnare:
”Inima-i departe tare.”
Nu-i da străzii mele roată,
las-o vântului pe toată!
Casa,
crăișor și crai,
cu cimbru ți-o descântai.