Costel Zăgan – Cenaclul Din Cer
Lui Ion Lazăr da Coza IN MEMORIAM.Lui Dumnezeu îi plac poeţiişi îi cheamă sus în cercrăpa-mi-ar de dor pereţiicerului să-i pun zăvor.poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote (februarie 2020)
Versuri corectate și adnotate
Lui Ion Lazăr da Coza IN MEMORIAM.Lui Dumnezeu îi plac poeţiişi îi cheamă sus în cercrăpa-mi-ar de dor pereţiicerului să-i pun zăvor.poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote (februarie 2020)
O pasăre cu aripi deschiseÎncremenită în cerStă nemișcatăpentru o clipăÎi aștepți rostogolireadar rămânecontinuă să rămânăcuprinsă în ramurile văzduhuluiprecum sufletulridicându-se sustot mai susși bruscse opreștesuspendat între cer și trupul părăsit.Amintirea trecerii și petreceriiîntre muritoriînchide porțile zboruluinu mai știedacă să-și urmeze săgeatasau nesperata cădereși pasărea stă loculuica degetul Domnului.
Eu ştiu, iubirea noastră, aşa va fi mereu,C-aşa ne-a fost şi nouă, scris de Dumnezeu.Ne-am acceptat destinul, el CER şi eu o MARE,Nu ne trăim iubirea, precum luna cu soare.Dar voi puteţi lupta pentru iubirea voastră,Viaţa s-o trăiţi, cât e marea albastră.Vă luminează cerul, e-alăturea de voi,Iubiţi-vă mai mult, iubiţi şi pentru noi.Prin voi trăim … Citește mai mult
Dincolo de cer, dincolo de mare,Dincolo de tot ce există sub Soare,Există Speranța, există Dumnezeu,El e Creatorul sufletului meu! (x2) Mai sus de galaxii, din Țara Eternă,Ca roua dimineții, coboară pe PământCele mai plăcute raze de speranță,Omul și natura izbucnesc în plâns:Vrednic ești de slavă!Vrednic ești, vrednic ești!Osana, Glorie, Aleluia! Dincolo de fapte, dincolo de … Citește mai mult
Stelele-n cerDeasupra mărilorArd depărtărilorPână ce pier.După un semnClătind catargele,Tremură largileVase de lemn.Niște cetățiPlutind pe mărileȘi mișcătoarelePustietăți.Stol de cocoriApucă-ntinseleȘi necuprinseleDrumuri de nori.Zboară ce potȘi-a lor întrecere,Vecinică trecere –Asta e tot.Floare de crâng,Astfel viețileȘi tinerețileTrec și se stâng.Orice norocȘi-ntinde-aripileGonit de clipeleStării pe loc.Până nu mor,Pleacă-te, îngere,La trista-mi plângerePlină de-amor.Nu e păcatCa să se lepedeClipa cea repedeCe ni … Citește mai mult
Mugurel de primăvarătu mă scoți din minți afarăși-mi arăți câmpia, cerulde mi se zburlește părul.Costel Zăgan, Axiomele lui Don Quijote
Cine-ar putea să mă despartăDe dragostea TaCine-ar putea să alungeDorul după Tine.Nimeni nu poateSă mă ducăDeparte de fața TaEști totul pentru mine.Dragostea Ta m-a fermecatDragostea Ta orice teamă mi-a luatDragostea Ta îmi dă aripi să zborTot mai sus, către Tine s-ajung.Chiar de pământul ar pieriȘi nori vor apăreaȘi stelele-n noapteN-ar mai spuneDe măreția Ta.Inima-mi va … Citește mai mult
Sus până la cer (2x). Refren:Așa e viața mea,Nu știu ce va urma,Dau tot, nimic nu cer,Ridic-ă mâinileS-atingă stelele,Sus până la cer. Strofa 1:Absorb lumina zilei până la apus,Am ceva de spus, am energie,Când noaptea iarăși vine, mâinile sunt sus,Soarele s-a dus, dar rămâi cu mine,Când simt că nu mai pot,Iau viața ca pe un … Citește mai mult
Dați drumul armăsarilor de lapte –să spargă-n mlaștini cerul incolor!Mai este-o țară. Curcubeie-n noapteo picură din unghiile lor.Mai este-o țară – turlă suveranăcu țigle-ndârjite sub polei.Ce-i plâns aici, acolo este rană.Mânia mea-ncolțește-n bulbul ei.Acolo-n joaca lor copii cât munțiismug àripile-acvilelor de focroind ca mușița în jurul frunții,și râd, și nu se satură de joc.Când nevăstuicile … Citește mai mult
Prin cruce, milă și prin pătimirene vom găsi în cer, prin îndurare,dar înainte de-ultima suflarenoi să ne-aflăm în lume mulțumire.Ne stau, monsenior, spre despărțire,zid între noi, nămeți și munți și mare,dar zelul meu nu află-ngrijorare,nici lanț nu-mi poartă libera gândire.Astfel în gând eu zbor la voi! Cuvântulîl plânge pe Urbino, răpit mie:ar fi venit, de … Citește mai mult