Versuri corectate și adnotate
Orbii apocalipsei.De ştiu ceva, ce altora prin minte nu le trece,cui să îi spun,pe cine să trezesc din somnul invincibil,în geamul cui, cu sufletul, să batnoaptea târziu sau ziua prea devreme,cui să-i dezvălui zorii pe-nseratşi dimineţii cui să-i spun să chemeca pe un copil mânat la legănataura nopţii?.Cui să îi cer să iasădin monotona lume … Citește mai mult
Întâlniri divine.De dincolo de strigăt, cinevase aude aproape încet, șoptit,de ale buzei sensuri răscolitde parcă, undeva,în fundul Lumii, un infinit topitar arde și s-ar revărsaîn partea înclinată a Cerului, cândva,de nu știi care greutăți căzute.Și tot mergând, spre ce nu se vedea,ai rătăcit mai multe nopți și zileprin cerurilecare, de cămile, cocoașe par să fie … Citește mai mult
Mergând pe străzi, privirea cumpărasedin fiecare lucru câte-o parte:umbrare verzi, brăţări şi chiparoaseca lacrima iubitelor din cartevitrine mari, acoperind cu-atlazurimucegăiala sufletelor slute,şi fărădelegi, şi intrigi, şi pervazuriîn care-au stat idile ne-ncepute.Copil venit din măguri şi viroage,coroanelor copacilor oceaniciîngenuncheau sub ape, să se roage,cu anterie gemene, de panici,Am fost în temple, -n temniţi şi-n spitale,m-au întâlnit … Citește mai mult
„Interrogavi solem, lunam, stellaset responderunt: Non sumus Deustuus; quaere super nos!”Augustin.În zbor ușor, ca niște albe stoluri,Ne-om ridica deasupra lumii noastre.Ne-or fermeca misterioase goluri,Ne-or îmbia vecinătăți de astre.Vom auzi în nesfârșiri de spațiiCum stelele, rotind pe-aceeași cale,Urzesc în mers, din ritmice vibrații,De-a pururi armonii universale.Și-n treacăt, din ținuturi în ținuturi,Azurul depărtărilor albastreS-o scutura ca pulberea … Citește mai mult
Te drămuiesc în zgomot și-n tăcereȘi te pândesc în timp, ca pe vânat,Să văd: ești șoimul meu cel căutat?Să te ucid? Sau să-ngenunchi a cere.Pentru credință sau pentru tagadă,Te caut darz și fără de folos.Ești visul meu, din toate, cel frumosȘi nu-ndrăznesc să te dobor din cer grămadă.Ca-n oglindirea unui drum de apă,Pari când a … Citește mai mult
Din cer a venit un cântec de lebădă.Din cer a venit un cântec de lebădă.Îl aud fecioarele ce umblă cu frumuseți desculțepeste muguri. Și pretutindeni îl aud eu și tu.Călugării și-au închis rugăciunileîn pivnițele pământului. Toate-au încetatmurind sub zăvor.Sângeram din mâini, din cuget și din ochi.În zadar mai cauți în ce-ai vrea să crezi.Țărâna e … Citește mai mult
Ce demon am, ce sorți, ce țară?Și pentru ce pământu-ntregMai strâmtDecât boltita mea cămară?Azi am un sceptru, mâine-l neg: –S-a frânt? Mi-e frig din creștet la călcâie.E umed fiecare gândȘi orb! Ah! sufletu-i bolnav de râieȘi pân’la sânge se mângâieCu ghiarele-i de corb.Mai sus, mai sus de nori și aștriiE frig, pustiu, și e-n zadarSă … Citește mai mult
Aici, unde din mări crescut-a insula,un altar zidit prăpăstios în sus,aici începe Zarathustra să-și ațâțefocul pe înălțimi, sub ceru-ntunecat, –semnal de foc pentru năierii rătăciți,semn de-ntrebare pentru cei ce știu răspunsul..Această flacără cu pântecele sur– spre înghețate depărtări își pâlpâie nesațul,spre tot mai pure înălțimi cerbicea și-o-nconvoaie –un șarpe țintă-n sus în fața nerăbdării:semnul acesta … Citește mai mult
Am douăzeci și patru de aniM-am ocalitCondus la măcel.Acestea sunt nume goale și univoceOmul și animalulIubirea și uraPrietenul și dușmanulÎntunericul și lumina.Omul este la fel ucis ca și animaleleAm văzut:Furgoane cu oameni despicațiCare nu vor mai fi mântuiți.Noțiunile sunt doar expresii:Virtutea și delictAdevărul și minciunaFrumosul și urâtulBărbăția și lașitatea.Cântăresc la fel virtutea și delictulAm văzut:Un … Citește mai mult
Frate, spune-mi cum să pot renunța laVraja amăgitoare a Lumii (maya)?Când am renunțat să-mi înnod panglicile,tot mi-am legat veșmântul în jurul trupului;Când am renunțat să-mi mai leg veșmântul,tot mi-am acoperit trupul în faldurile sale;Și-uite așa, când renunț la patimă, vădcă-mi rămâne mânia,Și când renunț la mânie, lăcomiae tot cu mine,Și când lăcomia e-nvinsă, rămân trufia … Citește mai mult