Versuri corectate și adnotate
Privesc afară cum cad fulgii de neaȘi pe un fulg este fața taOri mi se pare, ori poate visezSau îmi doresc prea mult să te păstrez! Refren:Singur în casă stau de sărbătoriIar sunt singur ca de-atâtea oriCând alții râd, lângă brad eu plângEști departe dar te port în gând Ți-am pus sub brad cadoul și … Citește mai mult
Un brad înalt, semeț, voinic,Privind un fir de iarbă mic,Zicea-ngâmfat: În zece ani cât m-am suit,Sărmane fir nenorocit,Și tu ești tot cum te-am lăsatPe când alături petreceam;În umbra ta necunoscută,Abia c-o palmă te-ntreceamȘi astăzi te întrec c-o sută.Și vezi, sunt bun că-mi amintescȘi-am drept să fiu orgolios,Căci ai rămas atât de jos,Abia, abia te mai … Citește mai mult
Eu iarna nu dormEi, fiindcă-i plin de conifereȘi cum că-i cu colinde, dragă mamă, dă-mi putereCânt în umbra bradului că mi-a fost dor de elLângă mine-i mama mea, c-o ardem la felAm hibernat ca ursu’ toată varaMut reședința din Văleni, în sfârșit a venit iarnaDimineața mahmureală, vinu’ fiert îmi umple canaCa o seară de colinde-i … Citește mai mult
Mă-ntorc la tine, muntele meu drag,cu piscurile scăldate-n Soarecu miresme proaspete de flori și de bradșopote de râuri și izvoare.Aș vrea să urc pe crestele-naltestânca norilor și zări albastresă uit de tot ce e trist, de griji și de nevoide ritmul agitat al lumii noi.Un echilibru care mă-nfioarăși mă face să fiu fericitdar muntele meu … Citește mai mult
Munte, munte, brad frumos,Apleacă-ți crengile-n jos.Să mă sui în vârful tăuSă mă uit în satul meu.Să-mi văd satul și casaUnde șede măicuța.Că măicuța mai trăiește,Tata-n deal se hodineșteȘi măicuța mă dorește.
Prietenul nostru, Poetul,Abia după ce i se împodobi fruntea cu lauriObservăCă masa la care scrisese o viață întreagăMiroase a rășină de brad.Fu cuprins de-o adâncă tristețe –Dacă observa cu puțin mai devreme,Poate prindea un dram de răgazSă-i dedice și bradului câteva versuri.
Un brad stă singuraticÎn nord cu vârful-n nori.Adoarme-n glugă albăDe ghețuri și ninsori.Visează că, departe,În orientul clar,Un palmier stă singurPe stâncile de jar.
Bună vreme, Moș Martine!Bună vreme, măi copile!Încotro cu noaptea-n cap?La oraș să-mi iau un brad!Bradul un’ să-l pui, mă rog?!În pădure, în bârlog!Păi, în codru brazi nu ai?!Am, da-mi pare rău să-i tai!
Drag ni-i bradul ca un neam,Noi cântăm, el dă din ram.Bradul este bucuros,Că-i cântăm: „O, brad frumos! ”– Unde-ţi place, măi brăduţ?Între noi sau în codruţ?– Cum să-ţi spun, măi pui drăguţ?Între voi şi în codruţ!
Cobori frumos cu bradul pe un umăr,poate din munți, pe-o vijelie cruntă…și ninge bradul peste chipul meusubțire, voalul alb de nuntă.Și nu știi că eu merg cu pașii tăiși îți acopăr umbra ca un scut…În urma noastră cine vine credecă doar un om pe-aicea a trecut…Și mor mireasă-n capătul ninsoriicu degete fierbinți și goale,și porți … Citește mai mult