Crenguță verde de brad,
Mulțumim că ne-ați chemat,
Mulțumim că ne poftiți,
Cu noi să vă veseliți,
N-am venit aici să stăm,
Am venit să petrecem.
Strigătură:
Tot cu ruja macului
Și cu cinstea satului.
Săracul bărbatul meu,
Toată lume-o zis că-i rău,
Numai eu am zis că-i bun,
Face fânul la Crăciun,
Otava la Bobotează
Și face căpițe pe gheață.
Strigătură:
– Joacă-mă, bade Ioane!
– Nu te pot, lele, de foame!
– Na o coajă de mălai
Să mă joci vreo patru ani.
Frunză verde de trifoi,
Eu cum văd, vi-i drag de noi,
Că ni-i drag unde-am venit,
Dar prea iute o trecut,
De când cu voi mă petrec
Am uitat că tre’ să plec.
Strigătură:
Veselie, haină albă,
De micuță mi-ai fost dragă,
Dă-i mai tare cu arcul
Să răsune tot satul!
Sensul versurilor
Piesa exprimă bucuria de a petrece împreună și de a respecta tradițiile satului. Versurile evocă atmosfera festivă și ospitalitatea specifică mediului rural românesc, subliniind importanța comunității și a veseliei.