biserici

Marin Sorescu – Peisaj

de

Au început să mișune, poznașe,Pentru șoferi grăbiți, mineri sau clerici,Indicatoare noi, în vechi orașe:«Atenție sporită! Trec biserici! ».Cu lanț încinse, trase c-o tânjală,Alunecă, melci pașnici, pe butuciȘi sfinții nevrozați, pe tencuială,Își fac cu limba nevăzute cruci.În fața lor, se cască o distanțăImensă, presărată cu nevoi,Când secole-am trăit în transhumanțăAcum plimbăm biserici: n-avem oi!.Și ca un … Citește mai mult

Christian W Schenk – Anonimul

de

Dumnezeu n-a dat pământul idioților din lume,mândrilor plutind cu vântul igrasiilor pe spume,sugrumate de-un tembelinocent la-nfățișare,amintind de-un porumbelnăscocind din întâmplareumbra chipurilor sale.Caii pun lumina sacrăpe altare de bisericirăsturnate peste gliaaruncată de copiteînspre Cel ce-a adormit –.(El a uitat gândacii și florile și curcubeulEl s-a culcat mult prea târziu dormindun somn fără de viseEl a înlemnit … Citește mai mult

Gheorghe Pitut – Noaptea (II)

de

Nu mai vedem bisericile cum plutesc pe ape și ne rugăm în cor cu toate semințiile să ne salveze marea.Până departe apele-au fugit de noi și vineNoaptea,în coateprăbușiți, un murmur de blesteme ridică turnuri negre până-n cer.Ne-a părăsitStrăinul alb, prin trupurile noastre umblă furnici în voie, să vină,Doamne, apa să ne spele, trăim aici de-atâta … Citește mai mult

Ion Minulescu – În Orașul Cu Trei Sute De Biserici

de

În orașul cu trei sute de biserici,De trei ani,Sună clopotele-ntruna..Și orașul-i plin de lumeCe se-ntreabă:– Unde-i sfântul?Unde-i sfânta fără nume?..Pentru cine sună-ntruna clopotele de trei ani?..Preoții-mbrăcați în negru, ca și cioclii,De trei ani,Încruntați privesc mulțimea albă adunată-n stradă,Preoții-mbrăcați în negru păsărilor mari de pradăTremură când văd mulțimea răzvrătită de trei ani!..– Unde-i sfântul?Unde-i sfânta fără … Citește mai mult

Ana Blandiana – De-a V-ați Ascunselea

de

De-a v-ați ascunselea.Și iată, bisericilePornesc să alunece pe asfaltCa niște corăbiiÎncărcate de spaimă,Cu turnul catargȘi pânze umflateDe vântulBătând mereu din altă direcție,Încât,Dacă mergi neatent pe stradă,Poți fi oricând călcat de o bisericăÎnnebunită,Grăbită să se ascundă.

Ana Blandiana – Bisericile N-Au Acoperișuri

de

Bisericile n-au acoperișuri,Ci aripi zgribulite pe trup,De șindrilă,Pe care va veni o vremeSă și le deschidăȘi să se înalțeÎncet, ca în silă,Ducându-și făpturileDe aur și fumÎn văzduh tot mai sus,Zburând cu vuiet mare, precumUn stol de păsări greleSpre apus,În timp ce munți isterici,Amestecați cu marearâșnită către eiS-ar prăvăli –Frumos sfârșit al lumiiSub cerul viu albastruRoind … Citește mai mult

Ana Blandiana – Biserici Închise

de

Biserici închiseCa niște case cu proprietarul plecatFără să spună pe cât timp,Fără să lase adresa.În jurul lor orașulRotește tramvaie, biciclete,Claxoane, reclame,Locuitorii grăbițiVând și cumpără, vând și cumpără,Vând și cumpără, vând și cumpără,Mănâncă în mers.Și, din când în când, obosiți,Se opresc să bea o cafeaLa o măsuță pe trotuarulDe lângă o catedrală din secolul XI,Pe care … Citește mai mult