Aurel Rau – Larg
Nu mi-a rămas decât o barcă într-un ocean îndepărtat.Rotundă ca o lună ori ca un sfert de geamandură ori ca o amforă.Atât cât abia să te poți ține între vuiete –Claun în larma circului.
Versuri corectate și adnotate
Nu mi-a rămas decât o barcă într-un ocean îndepărtat.Rotundă ca o lună ori ca un sfert de geamandură ori ca o amforă.Atât cât abia să te poți ține între vuiete –Claun în larma circului.
Văd nebuni careAu mers pe mare,Au crezut până la capătȘi s-au dus la fund.Încă și acum ei înclinăBarca mea nesigură.Înlătur acele rigidePalme îngrozitor de viu.Le înlătur an de an.
Barca.Tot nu m-am vindecat de tineŞi, chiar de-aş fi mai sănătosMi-aş mai dori puţin de bine,Din tot ce-aveam mai de folos.Avut-am de ales, cum poateChiar orice amorez s-o facă,Dar m-am trezit târziu în noapteVâslind tot singur, într-o barcă.O barcă ce plutea-n derivăŞi cu ea, doar singur eu,Simţeam cum îmi puneam colivăPeste tot cerul, curcubeu.Şi mi … Citește mai mult
Cel mai greu se cară o barcăPeste muntele Ararat.Este munca la care m-am înhămat.Barcă-n loc de arcă.Iar potopul – demult a secat.Vâslele îmi intră în crăpături,Se îndoaie şi se frâng,Înaintarea este numai hurducături.Praful intră pe mai multe guri.Stau lângă cârmă şi plâng.Lacrimile mele, pâraie,Umflă văile cu bolboroşi.De ce m-ai ursit, Doamne, să ţin loc de … Citește mai mult
Barca pe valuri plutește ușorȘi mă duce pe mine la nivelul următorCu ochelari la ochi singur prin lume călătorSoarele mă arde zici că-i luna lui cuptor.Și-ncerc să fug de la oraș, broCu telefonu’ full și căștile cu basi, broSă uit de orice rele și de oameni lașiCare te-ar pune gaj pentru orice avantajSă producă niște … Citește mai mult
R: Mi-au o barcă, să plec la mareSă scap de tine, să dau de soare.Mi-au o barcă, de salvareSă fac valuri, pe la mare.Și zic stopMereu pui aceeași placă,Ma bați la cap, nimic nu ne mai împacă,Îmi zici mereu, că sunt un golanȘi că nu îmi permit nici măcar un logan.Îmi spui c-ai vrea și … Citește mai mult
Pășește lin, o barcă, pe unda adormită!Respectă al naturii repaos trecător;Inima mea de zgomot cu totul obosităCa la un scump tovarăș se-ncrede-n al tău zbor.Poartă-mă-n sus, în laturi, oriunde vrei și-ți place,Unde te-mpinge vântul, sau unde tu dorești;Toate-mi sunt deopotrivă, dacă mă duci în pace,Dacă cu mulțumire vederea-mi rătăcești.Voi cunoașteți, o unde, cu câtă bucurie,De … Citește mai mult
Văzut-ai o gondolă? Nu? AtunciSă ți-o descriu amănunțit: e-o barcăObișnuită-aici, cu linii lungi,Ușoară dar solidă, și-o încarcăSculpturi, la provă. Pe-apele adânciGondolier, o mână-alene, parcăAr fi-ntr-o luntre un sicriu – și-aiciNu află nimenea, ce faci, ce zici.
Yeah„Qu’est-ce que tu fais”, mă-ntreabă un francezBanii eventai, uite cum îi jonglezVenim după leafă, nici măcar nu ne vezi.„Qu’est-ce que tu fais”, mă-ntreabă un francezBanii eventai, uite cum îi jonglezVenim după leafă, nici măcar nu ne veziCăștile pe cap și ascult niște jazzZbor la Barcelona și zic uno, dos, tresScriu acte la mână de parcă … Citește mai mult
Departe, un foc prizărit peste râu.Tot valu-n arginturi clătit.De-i lotca la mal stăpânită în frâu,Cu lacăt nu-i lanțu-nrobit.Și nime-ntrebare nu-mi lepedePe unde mă-ndrept, cu ce vis.Mai repede, vâslă, mai repede!Iar malul în pâcle s-a-nchis.Și ce-i? Pentru ce dară dreptul eu oareSă plec n-aș avea? De ce frâu –S-aștept iar chemări și-nnoptare,O barcă și vâsla, un … Citește mai mult