autumn – Versuri.pro

Ady Endre - Vacarmul de Toamnă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Ați auzit?
Toamna, când pâcla se învârte,
În întuneric cineva icnește.
Ceva ropote.
Cineva orice-ar fi furase,
Bătând în scânduri vechi, roase.
Un om relicvă.
Trăind n-avu stea pe orbită,
Vrând săracul să dea o raită.

Serghei Esenin - Pe Cine Să Cânt

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Pe cine, pe cine să cânt
în jocul cu morți fugiți de pe dric?
Priviți: la femei un al treilea
ochi iese-n buric.
Din pântecul gol se jită ca luna
rotund și flămând.
De mine eu însumi râzând
am scris un poem pentru una.
Dar unde sunt fetele toate
câte ne iau tinerețea vioaie?
De vrei să te-nsori, cântărețe,
cunună-te-n staul c-o oaie.
Ca facla de ceară topește-te-n cântec,
alină-te-n paiele roase din șură.
Octombrie-auriul îți aruncă inele
cu mâini tremurate de salcie sură.
Volumul Moscova cârciumărească

Ady Endre - Trei Lacrimi de Toamnă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

La prânz tomniu, tomniu,
Oh, ce greu
E să râzi pentru fete.
În beznă tomnie, tomnie,
Oh, ce greu
E să privești în stele.
La prânz și-n beznă tomnie,
Oh, ce ușor
E s-apleci plângând, plângând.

Costel Zăgan - Fiul Plumbului

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Aud ploaia recitând din Bacovia
materia geme ca un galben corb
sunt singur eşti singur este singur
numai Dumnezeul toamnei e orb.
Septembrie ca o şampanie se agită
toţi copacii au la gât parcă felinare
violet lacrimi paradisul ca dinamită
trece poetul şi moartea dispare.
poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins focul (22 noiembrie 2011)

Alexandru Macedonski - Rondelul Plecării

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Rondelul plecării.
Am să mă călătoresc –
Sunt furat ca de ispite,
S-o voiesc, să n-o voiesc,
Spre ținuturi negândite.
Vara este pe sfârșite.
Flori în suflet veștejesc.
Am să mă călătoresc.
Sunt furat ca de ispite.
Luminișuri strălucite
Viața mea o cuceresc.
Aripi tainice îmi cresc,
Aripi zilnic mai grăbite.
Am să mă călătoresc.

Cassian Maria Spiridon - Semne Întunecate

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Stăm unul lângă altul
Avem clipa înspumată de tsunami
Și nu-i de mirare
Cum inima se-nnegurează
De întristarea
Ce zilele ni le scrutează.
Vezi vântul cum smulge
Una câte una
Frunzele
Din ramuri
Precum din pomul vieții
Zi și noapte
Timpul ți le ia ofrandă.
Se pregătesc copacii
Semne întunecate
Pe albul care vine
Își pierd cu fiecare pală
Umbra
Hieroglife pe cerul încă luminos
Al toamnei

Ion Vinea - Declin

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

O tristețe întârzie în mine
cum zăbovește toamna pe câmp,
nici un sărut nu-mi trece prin suflet,
nici o zăpadă n-a descins pe pământ.
Cântecul trist, cântecul cel mai trist
vine cu clopotul din asfințit,
îl auzi în glasul sterp al vrăbiilor
și răspunde din umilința talăngilor.
E toată viața care doare așa,
zi cu zi pe întinderea stepelor
între arborii neajunși la cer,
între apele ce-și urmează albia,
între turmele ce-și pasc soarta pe câmp
și între frunzele care se dau în vânt.

Daniel Vişan-Dimitriu - Sonetul Întâmplării

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Dacă vântul toamnei a venit cu norii
Gata să-și reverse ploile-n visări,
Gândul meu tresare și, de apăsări,
Trece și aleargă-n țărmuri iluzorii.
Poate îl așteaptă coardele viorii,
Care-l fac să uite ploaia-n depărtări,
Stropii reci în valul nesfârșitei mări,
Dincolo de umbre, să-și găsească sorii.
Dacă e lumină-n lumi de peste zări
Unde visul toamnei nu e sclav schimbării,
Voi învinge, singur, lungile-nserări.
Și voi recunoaște darul întâmplării,
Când un vânt al toamnei, plin de frământări,
A venit cu norii-n ziua evadării.

Ioan Alexandru - 6 August

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Se schimbă frunzele-n păduri
Creștetul verde-ncepe să pălească
Se-ntâmplă-n viețuirea tuturor
Un fel de împăcare nelumească.
Începe toamna, cețurile-n zori
Întârzie să plece de pe țară
Ștergare uriașe atârnă de stejari
Și-i foarte frig pe lumea din afară.
Toate se-ntorc de-acum spre miezul lor
Columba strigă apele pe nume
Sâmburele lin de milă legat interior
Și-arată fața rece către lume

Ion Barbu - Peisaj Retrospectiv

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

O, desfrunzirile din urmă!
Te uită, vastele păduri
Stau veștede sub greaua turmă
De nori haotici și obscuri.
Te uită, soli ai crustei albe
Ce-o să se așeze, de pe-acum
În dantelări de fine salbe,
Pe tufa umedă, pe drum.
Un cinic puf au nins scaieții…
Și totuși iată-mă venit
În fața toamnei și-a tristeții
Cu gândul iarăși ispitit.
De-avântul surd care destinde
Tot mai departe largu-i zbor
Deasupra zărilor murinde,
A sumbrei văi, a tuturor.