Jordin Sparks – Battlefield (Română)

Nu încerca să-mi explici ce e în mintea taȘtiu ce se întâmplă aiciUn minut, este dragosteȘi, brusc, e ca un câmp de luptă.Un cuvânt transformându-seDe ce cele mai mici lucruri?Lumea mea e un nimic, de când ai plecatSunt aici, fără un scut – nu mă pot întoarce, acum.Ambele mâinile legate la spatele meu pentru nimic, … Citește mai mult

Radu Gyr – Cavalerul

Contemplu, sub armură, cavalerul,întors pe zare cu roșii răsărituri.În veac obscur de patimi și de mituri,sfințea în cer și spada și mânerul.Îi sângerau pe platoșa cu nituriși crinii și blazoanele și fierul.Îi scânteia în deget juvaerulși-n el doi ochi cu-albastre infinituri.Superb și crud, patetic și fanatic,cu baniera sus pe curcubeie,înfumurat, bețiv și muieratic,adesea renunța la … Citește mai mult

Rainer Maria Rilke – Cavaler

Cavalerul în neagră armură străbatecălare în lumea vuind.Și-afară e totul: ziua, văile toateși prieteni și dușmani și-ospețe-n palateși vara și fata și codrul, cetatede Graal și de mii de ori Marea Divinitatepe străzile toate domnind.Totuși, sub platoșa cavalerească,unde-i inelul cel mai cernitmoartea-i ascunsă și trebuie să gândească,să gândească:spada când va țâșni în sfârșitprin plasa din … Citește mai mult

Panait Cerna – În Peșteră

De pe tavane-ntunecate,Tăcute lacrimi cad mereu,Și parcă tot sporesc din greu,Din mari izvoare depărtate.Șuvițe tainice de apăSpre peșteri drum de ani străbat –Întruna se preling și sapăTavanul șubred și-nnoptat.Dar după ani de picurareS-au închegat coloane pline:Eterna bolții lacrimare,În loc s-o surpe, – o susține.Tot astfel, lacrimi nesecateÎn suflete ne-au picurat,Și de furtuni nenumărateViața noastră-a tremurat…Dar … Citește mai mult

Konstantinos Kavafis – Aemilianos Monai Alexandrin 628-655 D. Hr.

Din vorbe, din privire și purtărio excelentă-armură îmi voi făuri;voi ține astfel piept acelor răi,temeri sau slăbiciuni n-oi da pe față.Vor vrea să mă lovească. Dar nimeni nu va ști,din câți se vor apropia de mine,unde mi-s rănile, punctele slabe,minciunile le vor acoperi. Așa se lăuda Aemilianos Monai.Să-și fi făcut el chiar armura asta?Oricum, mult … Citește mai mult

Nichita Stănescu – O Armură

O armură în care să ne-ascundem,tu în dreptul unui ochi, eu în dreptul unui ochi,tu în inima mea, inima mea în fier.Piciorul tău să curgă peste bolovanul pătratal genunchiului meu;brațul tău să alerge peste brațul meu,cum aleargă un câine de vânătoarede-a lungul strigatului de luptăal stăpânului.O armură singură, mergând pe țărmul măriiși făcând un zgomot … Citește mai mult

Ana Blandiana – Armura

Trupul meuNu-i decât armuraPe care un arhanghelȘi-a ales-o să treacă prin lumeȘi, astfel travestit,Cu aripile împachetateÎnlăuntru,Cu viziera zâmbetuluiCoborâtă etanș peste față,Patrunde în iureșul luptei,Se lasă-acostat cu mascări,Împroșcat cu priviri,Și chiar mângâiatPe platoșa rece a pieliiSub care repulsia clocoteșteÎngerul exterminator.