Versuri corectate și adnotate
În ochii tăi frumoși și calmi văzurăsetoșii ochi ai mei nu o himeră,ci pe Acela care ne conferădoar prin iubire propria-i natură.De n-ar avea divina Lui măsură,le-ar place frumusețea efemeră,dar sufletul nu vrea iluzii, sperăuniversal frumusețe pură….Eu zic: pe cel etern nu-l linișteștece-i muritor, nici haina străveziea timpului, ce-n tâmple se reflectă.Trupescul dor ce sufletul … Citește mai mult
Am fost atât de fericit în ultima vreme,Mă gândesc că lucrurile bune trebuie să vină,Și cred că ar putea fi,Ceva bun a început.Oh, am zâmbit în ultimul timp,Visez lumea ca fiind una,Și cred că într-o zi va fi,Într-o zi va veni.Provoc pe Edge of Darkness,Sunt plimbări cu un tren de pace,Oh, să iei trenul de … Citește mai mult
Tăcerea iernii vrea, înfrigurată,o haină în culori strălucitoare,un curcubeu, o rază de la Soare,orice, doar să se vadă transformată.Vrea să se știe ruptă în cuvinterostite cald, prin ochi, sau doar prin șoaptece prelungesc dorințele în noapteîn amalgam de rece și fierbinte.Tăcerea noastră zace risipită,căci n-a putut troiene să închege,și nici acum nu poate înțelegecum, pentru … Citește mai mult
Cu siguranță,În religia iubiriiNu existăCredincioși și necredincioși.Iubirea îi cuprinde pe toți.”Iubirea a spus – Iubirea”
II.Un vin ce lasă piatră se-nvecheşte,dar piatra îl conservă, -l întăreşte.O peşteră tăcută şi temută,de propriile-i lacrimi susţinută,în noaptea igrasioasă. Şi, în fine,o ramură de laur ce-n salines-ar îmbrăca-n cristalele de sarecu-aceeaşi formă, dar strălucitoare. III.Un fluviu turbur, mânios balaur,dar care, unde trece, lasă aur.Croşetă cu-ascuţişul plin de chindar care face straiul cel mai fin.Uşoară … Citește mai mult
După ce-ntocmit-a patru mari stihii în îmbinare,le-a zvârlit cel Vistiernic în cumplită dezbinare.Dacă-i bună îmbinarea, pentru ce o mai dezbină?..De-s greșite-aceste chipuri, cine poartă marea vină?..
Din vremuri imemorialeFrumusețea își dezvăluie forma ei minunatăîn singurătatea neființei.Ea se uită în oglindăși își contemplă propria frumusețe.Ea e cunoscătorul și lucrul cunoscut,Privitorul și lucrul privit.Numai ochii ei au văzut acest Univers.Toate calitățile ei s-au întrupat:Veșnicia e câmpul verde al Spațiului și Timpului.Iubirea e grădina dătătoare de viață a acestei lumi.Fiecare creangă și frunză și … Citește mai mult
Și nestatornicia, neașezarea ori vidul,trebuie să aibă un fel de odaieunde să nu le ajungă frigulși unde să se spele de ploaie.În toate, un punct stabil: în mareadomolindu-și în ancore clătinarea,în tot și în toate,păienjeniș și fluiditateși-ntreagă această mișcare-nțeleaptăare amestecare cu mâna mea dreaptă.
Hai, bărbate, la cosit,La cosit, la pologit,Să facem fân pentru viteCă iarba-i pân’ la genunche.Hai, că la vite trebuie iarbă,Mie-n casă om de treabă,La vite le trebuie fân,Mie bărbățel blajin.Haida lin, dorule, linBărbățelu-i dus la fânSă cosească floriceleRupe-i-s-ar coapsa-n ele,Rupe-i-s-ar coapsa-n eleSă vie-n brațele mele.
Privește iubireacum se înfășoarăpe cel îndrăgostit.Privește spiritulcum se unește cu pământulși-i dă o nouă viață.De ce ești tu atât de ocupatcu una sau cu alta, cu binele sau răul?Mai bine ia amintecă lucrurile se-mpletesc.De ce să tot vorbeștide cunoscut și de necunoscutcând cunoscutul și necunoscutul se unesc?De ce să pui hotarîntre această viață și cea … Citește mai mult