Stephan Roll – Arborele Spontan

I.Din lună n-a rămas decât un singur pas de-al tăuși într-o draperie de flăcări părul, pădurea te viseazăstea verticală, noaptea pierdută în oglindă, semn răuîn bufnițe ca-n cești umbra se-nspumeazăpe masa acestei nopți lumina își dezbracă mănușile:criniiși-n stejarii grei ca-n colivii atlețiidar din loc în loccapul tău e un bloc de focși un bec al … Citește mai mult

Eli Galindo – Astăzi Mă Simt Un Arbore Încărcat de Ploaie

Astăzi mă simt un arbore-ncărcat de ploaiede Eli Galindo.Astăzi mă simt zăcând sub o imensă beznăsunt ca o piatrăși curge obscurul peste mineîși traversează corpul lung precum o barcăacoperind lacustrele întinderiși se scufundăîntr-o lentoare-a scândurii ce nu atinge-abisul.e-un sunetsuspendat aidoma acelor animalece viețuiesc în aerși se mișcă.Astăzi mă simt un arbore-ncărcat de ploaiece se-nfioară-n brusc.Mă … Citește mai mult

Edith Södergran – Am Văzut Un Arbore

Am văzut un arbore care era mai înalt decât toți ceilalți arboriși acoperit de conuri de neatins.Am văzut o biserică mare, cu portaluri deschiseși toți cei care ieșeau de acolo erau palizi, puterniciși gata să primească moartea.Am văzut o femeie care, fardată și surâzătoare,își încerca norocul la zaruriși vedea c-a pierdut.În jurul acestor lucruri era … Citește mai mult

Ezra Pound – O Fată

Mi-a intrat un copac în mâini,Seva a urcat în membre,Copacul a crescut în pieptul meu –Aplecate,Ramurile ies din mine ca niște brațe.Exiști, copac;Exiști, mușchi verde;Existați, viorele cu vântul deasupra voastră.Ești un copil – înalt, înalt –Și toate acestea pentru lume-s o aiureală.

Federico Garcia Lorca – Arbore, Arbore

Arbore, arboreuscat și verde.Fata cu chip frumosculege măsline.Vântul, curtezan de turnuri,o ține de mijloc.Trecură patru călărețipe căluți andaluzi,cu haine verzi și albastre,cu mantii largi cenușii.„Vino la Córdoba, frumoasă! ”Dar fata nu-i ascultă, nu-i pasă.Trecură apoi și trei toreadoricu talii subțiri,cu haine portocaliiși săbii vechi de argint.„Vino la Sevilla, frumoasă! ”Dar fata nu-i ascultă, nu-i pasă.Iar … Citește mai mult

Ilarie Voronca – Cina cu Jeanne Coppel

Arborele surprins la fereastrăPe care farmecul vostru a poftitÎn oglinda serii inerteDesenează un chip mândru.Umbra se lungeşte în camerăRamuri şi frunze n-au urmatPrudente în visul acestaCe-l vor cuprinde braţele voastre atât de vii.Să lăsăm zidurile să-şi desfacăAripile în această plecare promptă?Trifoi pe masă şi căprifoiCu mireasmă de parc vechi.Aerul a păstrat urma atât de purMai … Citește mai mult

Aron Cotruș – Copacul Singuratic

În rătăcirile-mi prin lume am văzut odată-un arbore colos.Singur pe podeiul nesfârșit,înfruntă furtunile năprasnice și gerurile blestemate.Trunchiu-i gâlgâia de seva tânără,părea bolnav de prea enormul lui belșug de sănătate.Tufe doar creșteau la umbra lui,părea că-ntreg podeiul stors și ostenitabia mai ajungea să-l sature.Ca pe-un boier sălbatic robii-i chinuiți de foame,neclintit și singuratic,ca un tiran creștea, … Citește mai mult

Luis Vaz De Camoes – Arbore Al Cărui Pom Fruct Frumos și Blând

Arbore-al cărui fruct, frumos și blând,Natura-n alb și roșu ni-l arată,Unde candoarea, de rușini pătată,O vezi chipuri virgine imitând.Nicicând mânia, vântul, tot smulgândDin rădăcini copaci, să nu te-abată;Nici sub pârjol nu piară vreodatăCuloarea, revărsată de-al tău fruct.Fiindcă-mi dai adăpostul dulce-idealSpre mulțumirea mea, și-mi înlesneștiCu-al tău parfum suav a mea mărire.De nu te laud pe cât … Citește mai mult

Bogdan Petriceicu Hasdeu – Magda Lui Arbore

Rănit pan’ la moarte, cu sabia-n mânăFu hatmanul Arbure prins;Ducându-l departe la hoarda păgână,Dispare tătarul învins.Pe câmpul izbânzii stau corturi întinseVoinicii cu domnul lor band;De hatmanul Arbure vorba se-ncinse:Jelea fiecare pe rând!Dar voda se scoală aprins de mânie:“Lăsați bocituri de copii!Viteji ca și dânsul avem noi o mie,O mie și sute de mii!Întreaga Moldova de … Citește mai mult