Versuri corectate și adnotate
Îți bubuie într-o zi trecutul sub tâmpleȘi deodată știi, deodată cunoști:Nu aceste amieze liniștite nu sunt pentru tine.Nici coronița cu maciiar iasomia nu te iubește.Doar șenilele care ți-au netezit ușor viața.Doar lătratul în noapte și libertatea unui zgomotfăcut cu gheruța pe propria umbră.Ce te tot zgâiești la mine?Ce tot îmi arăți drumul?Ce tot întrebi?Dar ca … Citește mai mult
Bogat tărâm! Lucan își cizeleazăvers prețios, iar celălalt – sentința.Moscheea, arcurile, iscusințagrădinilor cu șipote-n amiază.Și taurii. Și-al tobei răpăit.Și melodia dulce, orientală.Cartierul evreiesc cu-a lui cabală.Și bunul obicei de trai tihnit.Și Rafael reînviind trecutulpetrecerilor. Gongora de aur.Sosit din Indii, fabulos tezaur.Corăbiile, spadele și scutul.Le-a izvodit pe toate vitejia,și-un singur nume poartă Andaluzia.
Scară de miresmece coboarăspre Sud(în mari adunări).
I.Se opreau mașini închisepe un țărm cu stuf ciulit,valuri netezeau prin visetors roman și dezgolit.Le absorbea Guadalquivirulîn cristalul său matur,printre flori stratificate,printre nori reverberând.Copilașii țes și cântăale lumii întristărilângă vechile capotecufundate în obscur.Dar Córdoba nu tresaresub misteru-ncețoșat,chiar dacă ridică umbraaburi din arhitecturi,turnul marmurei și-afirmăsubțirimi de străluciri.Florile de staniu, fine,își revendică surâsuldin a brizei șerpuirepe arcada … Citește mai mult
Arbore, arboreuscat și verde.Fata cu chip frumosculege măsline.Vântul, curtezan de turnuri,o ține de mijloc.Trecură patru călărețipe căluți andaluzi,cu haine verzi și albastre,cu mantii largi cenușii.„Vino la Córdoba, frumoasă! ”Dar fata nu-i ascultă, nu-i pasă.Trecură apoi și trei toreadoricu talii subțiri,cu haine portocaliiși săbii vechi de argint.„Vino la Sevilla, frumoasă! ”Dar fata nu-i ascultă, nu-i pasă.Iar … Citește mai mult
Pe muntele pleșuvun calvar.Apă limpedeși măslini seculari.Pe ulițioameni tăcuțiși pe turnurigiruete-nvârtindu-se.Veșnicînvârtindu-se.O, sat pierdutîn Andaluzia înlăcrimată!
O sută de călăreți îndoliațiîncotro vor pornisub cerul bolnav al liveziide portocali?Nici la Cordoba, nici la Sevillaei nu vor ajunge.Nici la Granada, cea caredupă mare suspină.Acești cai somnoroșiîi vor ducespre labirintul de cruciunde tremură cântecul.Cu șapte vaiete țintuiți,încotro vor pornicei o sută de călăreți andaluzidin livada de portocali?
M-am ridicat, m-am ridicatde Federico Garcia Lorca.M-am ridicat, m-am ridicatuscat și-am înverzit.Fata cu frumosul chipde pe ram rupe măsline.Vântul, iubăreț de turnuri,de mijlocu-i fin o ține.Patru călăreți trecurăpe-andaluze iepe sureîmbrăcați în verde-albastru,cu lungi pelerine-obscure.„Vino-n Córdoba, fetițo!”Dar copila nu-i aude.Și trecură trei toreros,talii trase prin inele,îmbrăcați în strai oranj,cu săbii de-argint din stele.„Hai, fetițo, la Sevilla!”Dar … Citește mai mult