Christian W Schenk – Prima și Ultima Dragoste

Bătăile tale de aripi cufundă copita în gliaiubitei uitate-n colajul ființei din amfore goale.Vântul mestecă frunze cu-n pumn de durere în palme.Beat de lumina născută simt fruntea-mimângâiată de vântul clipei– coamă, pupilă inocentă –vâslindu-mi noaptea-n larguri.Vorbe sugrumate-n aer cad în amfore uitate;mă trezesc gândind la tine– jocul centrului fatal –.Tu ești contopirea noastră,eu sfârșesc scoică … Citește mai mult

Gellu Dorian – Amfora

Nu orice femeie este femeie, cu adevărat,umai acele trupuri pline cu sânge ca niște bidoane pline cu vindin care bei pe nerăsuflateau devenit amfore pe care le dezgropi după milenii de ani,le recompui ciob cu ciobde la buze până la pubis, de la brațul pierdut al lui Venuspână la brațul puternic al lui Hermes,de la … Citește mai mult

Gheorghe Tomozei – Peste Mansardele Mării

Plouă peste îngropateleMansarde ale mării.Cineva calcăPeste treptele săpateÎn mare.ScaraCu arabescuri de apă,Clopotnițe, contraforți,Barbacane.TrepteDe amfore sparte.Aici își țin greciiGrecăriile.Aici îmi țin euCapetele dragostei,Retezate.Cu numeSculptate-n parfume…

Eugenio Montale – Sarcofage

Unde merg domnițele cu părul inelece duc pe umeri amforele plineși pasu-l au așa ușor și sigur;iar în fundal, deschis printre coline,un gât de vale, le-așteptând pe ele,zadarnic stă, sub bolta cea de vie,cu struguri ce se leagănă-atârnând.Soarele merge-n sus,costișe-ntrezăritefără de pată-s: în blândminut natura parcă fulgeratăși-arată fericitefăpturile, maică făr-de urgie,în ușurimi de forme.Lume ce … Citește mai mult