Versuri corectate și adnotate
Orioncătre Taur.Eram în minutul celei de pe urmă deosebiri. A trebuit să repatriem cuțitul. Și roșul, ca de carne, analogic.Puțini vor fi știut să privească pământul pe care trăiau și să-l tutuiască plecându-și ochii. Pământ de uitare, pământ apropiat, de care te-ndrăgostești cu spaimă. Iar spaima a trecut.Fiecăruia ceasornicul său de nisip ca să termine … Citește mai mult
Veni albastrul. Se pictă şi vremea.(4).Albastrul grec, asemeni unui zeu,îşi reazemă odihna de coloane.(22).Ţi-aş spune: – Eşti frumoasă, aşa frumoasăcum e slăvit albastrul din tărie.(23).Explozii de azur – alegoria.(29).E mai albastră umbracând trupul ce-o aruncă se destramă.(31).Deşi năuntrul ramei nu-i azurul,o-nvăluie uşor ca felinarul.
Precum un rest de verde! Par vopsele;sunt aspre, ciunte, frunzele-i uscate;albastru-nfloritelor umbelenu-l poartă, ci-l răsfrâng, decolorate.Spălat de lacrimi, pare scurs în glastretot mai pierdut, de parcă nu e viu,întocmai ca străvechi scrisori albastrece-n galben-violet se sting, şi-n cenuşiu.Cum nici un fir într-un şorţ mic şi şters,uitat, nemaipurtat, nu mai tresaltă –mărunta-i viaţă s-a-ntrerupt din mers.Deodat’ … Citește mai mult
Meșterul cu ochi albaștri.Irisul înlăcrimat.Pe obraz subțire ploaie.Albastrul cutremurat.Poate i s-a născut un fiuși-a primit din sat solie.Strigă, tremură de dor,albastru-i de bucurie.Și-au râs aici, zugravii,pensulele-au amețit.Dinții albi opriți în hohot.Albastrul în alb topit.Mai departe se-ntrerupecerul verii nefirește.Meșterul nemaivăzutCa izvorul s-a pierdut.Ceru-n ochiul drept lipsește.
Albastrul ochilor mei s-a stins în noaptea asta,Aurul roșu al inimii mele. O! cât de liniștită ardea lumina.Mantaua ta albastră îmbrățișă pe cel ce se scufunda;Gura ta roșie pecetlui înnebunirea prietenului.
Albastrul suflet mut s-a-nchis în sine,Prin geam deschis coboară codrul brun,Calm de jivine sumbre; moara-acumJos macină în vale, puntea ține.Nori aurii, străinii. Roșu vineriPrin sat un cârd de cai. Parc rece, brun.Și ruje-n frig, aur pe gard la drumFlorile-soarelui și-au scurs din vine.Glasuri de fete; ierburi aspre-s plineDe rouă și de stele reci, duium.Pictată-n umbre … Citește mai mult
Cerul e albastru, roșul e măiastru,violetele sunt mov, verdele e cu noroc,galben părul onduleu,așa e un curcubeu.
O așchie de-Albastru –O Pală de Gri –Și Cerul de Seară-l prefac – strecurate –În petice mici stacojii –Un pic de purpură – alunecatăPe niște Pantaloni Rubinii –Un Val de Aur –Un Banc de Lumini –Fac Cerul în Zori de zi.
De azi n-am să mai fac nimicDe jos nu vreau să mă ridicStau închis în capul meuE ce-am ales, e ce vreau euAm ales să nu mai credNimic din ce mă lași să vădNimic din uniforma taDin pumnii tăi, din legea taBătaia ta, frustrarea taSe sparg acum de fața meaÎn capul tău nu sunt decâtDecât … Citește mai mult
Aici, să mă opresc. Să văd o clipă, și eu, natura.Ale mării în dimineață și cerului fără noristrălucitoare albastruri, și țărmuri galbene; toatefrumoase și luminate la nesfârșit.Aici, să mă opresc. Și fie să mă înșel că văd acestea(le-am văzut într-adevăr la început, o clipă, când m-am oprit),și nu, și aici, închipuirile mele,amintirile mele, arătările voluptății.