Efrain Barquero – Dincolo de Iunie
Pământul proaspăt arat visează.Și boii parcă pășesc adormiți.Țăranul îi urmează cu pleoape căzute.Și eu aș dori să adorm în tare esență,și-n stoluri de păsări zburând,s-ațipesc lângă buze deschiseși ochi de ceață, mijiți.Să mă cufund în visul seninului pârâu,și-n rozalii muguri ai tăcerii,să tot colind prin grâne nou-născuteși să culeg din primul rod al brazdei,precum o … Citește mai mult