Aging – Versuri.pro

Henry Wadsworth Longfillow - În Port: Toamna în Suflet

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Este toamnă; nu afară,
Ci în mine s-a răcit.
Primăvara mă-nconjoară;
Doar că am îmbătrânit.
Păsări cântă, se agită,
Zboară-ntruna sus pe cer;
Viața peste tot palpită,
Nu și-n pieptul meu stingher.
E tăcere: frunze moarte
De pe ramuri au căzut;
Snopii nu-i mai bate nimeni,
Roata morii a tăcut.

George Țărnea - Purtarea Mitului

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Ce simplu rostește bărbatul: „Sunt tânăr! ”
Și, apoi, cât de greu e să-și zică: „Bătrân! ”…
Că una-i să umbli cu viața pe umăr
Și alta-i să tremuri cu moartea în sân!.
Dar visul iubirii, același rămâne
În sfera fragilă de lut adormit..
Pe tinere brațe, pe brațe bătrâne,
La fel de părelnic, se poartă un mit.

Gheorghe Pitut - Mamei

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Acum, când șaptezeci de dealuri și șaptezeci de văi mirate adaugă la eternitate și miriadelor de valuri
încă un deal ce se va zbate până la moarte lângă maluri, tu faci să plângă mineraluri de nu mă afli în cetate.
Voi fi bătrân cum nu se poate
să-ți fi imaginat vreodată
când vom vorbi numai în șoapte
stingeri la masa de zăpadă; ci draperia cea de noapte din fața minții va să cadă.

Sorin Cerin - Produse de Întreținere a Pielii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Clipele iluziilor vieții și morții,
lucrează cu spor,
întrecându-se unele pe altele,
pentru a făuri,
cât mai multe produse,
de întreținere a pielii,
tot mai îmbătrânite și zbârcite,
a Disperării,
înecată în riduri de cuvinte,
ascunse sub straturi groase de cremă,
a Indiferenței,
fabricată după rețeta Absurdului,
din laboratoarele Disperării.

Maria Văduva - Frumoasă-i Tinerețea!

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Frunză verde și-o lalea,
Frumoasă-i tinerețea,
Dar se duce de la tine
Când îți e mai drag pe lume,
Când îți e drag să trăiești
Te uiți și n-o mai găsești.
Tinerețe, haine scumpe,
Te-aș ține de nu te-ai rupe,
Dar tinerețea mă lasă,
Bătrânețea mă apasă,
Te lasă puterile
Și-așa se duc zilele.
Bătrânețe blestemată,
Ce vii așa nechemată?
Tot omul fuge de tine
Și faci numai rău la lume,
Când vin bătrânețile
Stai și-ți numeri zilele,
Urâtă-i bătrânețea
Și n-ai cum să scapi de ea.

Michelangelo - 142

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Eu cred, fiindcă poate
nu-i stins tot ce-am fierbinte
în vârsta rece când nu mai sunt verde,
că Amor arcul scoate
când își aduce-aminte
că-n inima aleasă el nu pierde.
Prind ani să mă dezmierde;
un chip frumos în ani târzii omoară,
cu mult mai rău decât întâia oară.
din Poezii, traducere de C. D. Zeletin

Mioara Pitulice - Bate Vântul pe Răzor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Frunzuliță de-un bujor,
Bate vântul pe răzor,
Bate vântul pe răzor
Și pică frunza din pom,
Pică frunza-ngălbenită
Semn că toamna e venită.
Așa-i viața omului
Ca și frunza pomului,
Frunza pomului pălește
Și omul îmbătrânește,
Dar frunza-nverzește iar,
Omul rămâne cu-amar
Și nu-ntinerește iar.
Omul cât trăiește-n lume
Trece prin rele și bune,
Cum trece vântul când bate
Prin frunze de pomi uscate,
De e tânăr nu le simte,
De-i bătrân cu greu le duce,
Că omul la bătrânețe
Nu mai e ca-n tinerețe.

Mioara Velicu - Am Trecut, Lume, Prin Tine

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Frunză verde, mărăcine,
Am trecut, lume, prin tine
Și nu te-am cunoscut bine,
Dar acum, când te cunosc,
Îi târziu, că-mbătrânesc
Și nu mai pot să iubesc.
Cât ești tinerel pe lume
Dorul se ține de tine
Și ai parte de suspine,
Omul când îmbătrânește
La ce-i tânăr se gândește
Și pe doine se pornește,
Inima și-o răcorește.

Dimitrie Bolintineanu - Voi Știți Ceva

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Voi știți ceva și mie nu-mi spuneți,
Voi știți desigur ceva,
Altfel cum ați trăi,
Cum ați fi trăit atâtea decenii,
Părinții mei,
Și voi, bătrâni ai lumii?
Scuzați-mă că vă opresc pe stradă,
Domnule octogenar,
Nu mi-ați putea destăinui
Și mie taina grozavă?
Îngenunchez în tulbure lavă
La picioarele voastre, bătrâni:
Spuneți-mi taina..
Stele reci cu labe fără soț vă mângâie
Și voi nu muriți.

Florența Albu - Poezia II

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Singurătatea mea de toate zilele
nu știu să vorbesc altfel
să mă fac înțeles altfel.
Între noi
oboseală și neîncredere
și nesupunere;
între ceea ce spunem
și ce înțelegeți
se strânge timpul
cu carul și roata/ sub roată.
Cuvintele sunt mai bătrâne
decât voi; poezia vă arată
coasta, tălpile, palmele împunse
și nu o credeți.