Versuri corectate și adnotate
Elegia larvei adormite.Ești tare,Ești mare,Puternic ești așa cum ești –Un fluture în vântIzbit de ghimpii trandafirilor,Ascuns într-o larvă –știi să te ferești.Așa cum ești,plumb pe o geană,lacrimă uscată-n vânt,Pământ reavănArs de soareDa bobului răbdarea să așteptestropul de ploaie.Ca picătura norului ce-așteaptăSă cazi în el,Să se golească de tineȘi de greutatea ta,Să pici pe iarba pârjolită … Citește mai mult
Mergi la cer(prohodul adormirii Maicii Domnului 15 august).Mergi la cer și te așazălângă Fiul tău cerescși de-acolo privegheazăpeste cei ce te iubesc.De dureri și de primejdii,tu ne scapă orișicând,și-n brațele nădejdiitu ne ține pe pământ.După Dumnezeu pe lume,toți creștinii te iubesc,pe vecie al tău numene va fi un scut ceresc.Când în fața ta preasfântăîn genunchi … Citește mai mult
Bean:Şi când mă simtNeliniştitŞi nu, nu pot să adorm,Îmi cânt în capUn cântecelŞi plec, plec uşor la somn.Animalul din.. Helen:Şi când te simtNeliniştitŞi nu, nu poţi să adormi,Îţi cânt încetUn cântecelŞi pleci, pleci uşor la somn.Animalul din..Animalul din.. mine.
Tocmai în zori se sfârși acel chef.Nu mai aveam nici un picur în cupe.Era plină doar amfora grea de sidef,Dar nici unul din noi nu știa s-o destupe.Și veni-n zbor paharnicul morții din cerȘi-o deschise c-un gest funerar, dintr-o dată.Vinul negru din ea curse-n cupe severȘi băurăm și amfora-aceea mai toată.Istoviți, prăbușiți pe înaltele trepte,N-am … Citește mai mult
Ți-ai dezbrăcat de haine ca de-o coajă,Migdala trupului cu gust amar,Și patul jos ca valul de pe plajăPrimește alb neprețuitul dar.Răcoarea inului îți dă o tremurareUșoară, ca o boare peste iaz.Pleoapele se lasă. Cu mirareÎți recunosc un alt al tău obraz.O clipă tai cu mâna moartă valulImaginar la țărmul rătăcit,Înotătoare părăsindu-ți malulCu puf ușor de … Citește mai mult
Cum cădea în sat amurgul peste-ograzi și peste șură,A ieșit cu luna plină heruvimul din pădure.S-au speriat copii cu vite și-au țipat de spaima lui,Liniștit o lua pe coastă, pe sub plopii drumului.Au foșnit ca de furtună, fără vânt în frunza, plopii.Luna tremura, devale roate mari în iazul popii.S-a oprit la casa veche unde drumu-și … Citește mai mult
Spre cer, văzduhul pare înflorit.O, floare de văzduh în adormire,cum te închizi de noi;un fel de lepădat de lucruri vorbitoarece încercând să-ți fure mărginirea,îți urcă prin tulpini de spumăfulgerătoarele dureri,spre inima, ce-n forma vieții,pare a bate-n porți de nicăieri.În jos te uiți și plângi, săgețile visate,printre petale ce nu se pot vedea,în timp ce tu, … Citește mai mult
Scrisoarea celor aflați în adormire.Prea mult subtil și prea puțin detaliuîn Lumea paralelă ce din noi,nici nu zâmbește, nici nu se încruntă,ci irosindu-și trecerea-n tăcerene-nalță, ne măsoară și ne înfruntă.O, Lume a altei Lumi, mai maridecât orice gândire ar putea cuprinde,vedem cum moartea noastră-n timp se întindeși al speranțelor ridicol, aflat în așteptare,devine un ridicol … Citește mai mult
Luminile de ierburi deslipite,Se reculeg în soare ca s-apună –Desfă-te, suflete, dintre ispiteȘi-n trup te-adună.Un leagăn e, și culcă-mi-te-n el.Sunt plin de somn ca un mormânt de duhul morții.Ne-o legăna-ncet, încetinel,Cu grijă mâna sorții.Și fără graiu, un cântec de-adormirePe oboseala noastră va să cadă –Toamnătică-mpăienjenire.Pe-o veștedă livadă.De câte-au fost, de câte-or fiNu va cânta, nu … Citește mai mult
Adorm, adormi.Adorm, adormi,Cum stăm cu ochii-nchișiPărem întinși alăturiDoi tineri morți egali.Auzi ce somnoros foșnește soarelePrin ierbi uscate,Cerul e moale și lasă pe degeteUn fel de polen.Peste fețele noastre se mutăUmbrele cârdurilor de păsări,Mirosul strugurilor ne pătrunde.Adormi,Nu te speria,Pletele noastre vecineRăsfirate în iarbăAu început să prindă rădăcini,În curând frunzele ne vor înveliÎn auriul omăt.Niciodată n-am semănat … Citește mai mult