adonis

Sappho – Moartea Lui Adonis

de

Acesta este cântecul de lamentațiePentru Adonis – vai pentru Adonis, vai!Astfel, Afrodita a strigat în suferință,În timp ce se străduia să-l tragă înapoi de la moarte:Inima ta să nu fie slabă, dragă! Fii puternic!O, mă arde, suflarea ta!Se aprinde prin faptul că eu sunt un foc!Inima mea este înspăimântătoare cu dorință disperată!Ea strigă la Eros … Citește mai mult

Jabra Ibrahim Jabra – Qibya

de

Gloanțeprin noaptea lunii plinetraversară coline și drumuri. Gloanțeizbiră pereții,străpunseră ușile și ferestrele.Menite să țintească inimiși măruntaie. Gloanțedin urma pietrelor,prin găuri de chei,din spatele sacilor cu nisip. Gloanțe.Se-mprăștie prin pietrele cu sânge miruite,lipindu-se podoabe sângerii pe ziduri. Gloanțeși explozivi,cadavre aruncate la hiene.Noi semănarăm grâul, și nu l-am secerat,udarăm viile, dar n-am băut din vin.Se scaldă noaptea … Citește mai mult

Heinrich Heine – Sărbătoare de Primăvară

de

A primăverii tristă petrecere-a-nceput:Sălbăticita ceată de gingașe fecioareAleargă-n aiurire, bocind rătăcitoare,Cu sânul gol, cu părul în aer desfăcut:„Adonis! Adonis!”.Pustie noapte cade. Pe umede cărăriS-afundă-n întuneric, trecând cu torțe-aprinse,Și sperie tăcerea pădurilor întinseDe-atât suspin și plânset, și hohot, și strigări:„Adonis! Adonis!”.Pe iarbă zace, palid și mort, un făt-frumos,Îl caută prin codri fecioare-ndurerate;Plâng florile-mprejuru-i, și-s toate-nsângerate,Văzduhul tot … Citește mai mult

Giorgios Seferis – 9 – Portul Este Vechi Nu Mai Pot Aștepta

de

Portul este vechi, nu mai pot așteptapentru prietenul care a părăsit insula cu pinipentru prietenul care a părăsit insula cu plantațiipentru prietenul care a plecat spre mare.Am lovit tunurile ruginite, am lovit vâsleleastfel încât corpul meu să revigoreze și să decidă.Velele dau numai mirosulde sare din cealaltă furtună.Dacă am ales să rămân singur, ceea ce … Citește mai mult

Paul Sava – Grasa și Adonis

de

Grasa și Adonis.Într-un muzeu,Într-o vineri,Într-o doară.Stând sus pe soclu, face pe superbul,trăgând cu coada ochiului la Venus,dar ca și ea, deși mă cheamă Grasa,îi înțeleg la fel de bine verbul.Te-am priceput, frumosule, și-ascultă:am și eu nurii,conturi,ca Afrodita.Și la bărbați, că nu fac pe sfiita,am decât dânsa trecere mai multă.Și, pân-la urmă, dacă e să fie,o … Citește mai mult