adevar – Versuri.pro

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Andrei Gheorghe

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Avem toţi proprii Dumnezei,
Aşa cum Dumnezeu ne are,
Dar parcă un rus, român, e-n stare
Să fi fost unic… Gheorghe Andrei!
N-a fost timp ‘ndeajuns, lachei
-De ştoarfe, false din popor-
Să-şi ia cu barda, cu topor
Ascuţit spirit… de-un Andrei!
Era, până mai ieri ce vrei
Din lumea sincer devotată
Să spună drept, cu judecată
Că-i doar un „fake”… ţara lu’ Andrei!
Există, să ştiţi, porumbei
Ce duc mesaj d’eternitate
Că lume nu-i fără dreptate…
Spusă tăios, doar de-un Andrei!
Nu va mai fi uşor să iei
Adevăr pur în palme sparte
Şi să-l arunci ‘nspre feţe moarte…
Să stropeşti falşii… cum Andrei?!
De azi vor fi doar derbedei
Mai mulţi, din adevăr să fure
Şi, mai puţini oneşti să înjure
Meschini şi hoţi… Era Andrei!
Ce rară-i lumea de idei
Şi va fi tot mai rar, mai rară
Să ţină sincer la a mea ţară,
Cum Gheorghe… Prenumit Andrei!
Mă închin la spirit de holtei
În gând şi în fizic, în credinţă,
Cum încă îl am, Gheorghe, conştiinţă
De-un neam… Ce l-aş vrea tot, Andrei!!!
Te salutăm cu toţii, ai mei…
Vă rog să-l plângem, ‘n suflet grei!!!
In aeternum memoriam, Gheorghe… Andrei,
Un jurnalist, un om!!!… Sunt Zei?…………

Miron Radu Paraschivescu - Judecata Lui Solomon

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Orice mamă va spune
vorbind de copiii ei:
„Viața mi-o dau pentru ei!”
Și lucrul e adevărat
căci zece vieți să fi avut
mama, pentru copilul ei le-ar fi dat.
Soldatul spune și el:
„Pentru țară și drapel
sunt gata viața să-mi dau
și altora viața s-o iau
pentru țară și drapel..”.
Și negustorul spune la fel:
„În meseria mea mi-am investit
munca și avutul de-o viață întreagă!”
Și la bursă, la bancă, la târguri și piață aleargă.
Toți au dreptate s-o spuie
și toți o spun adevărat.
Dar nu ajunge să spui:
viața mi-aș da-o
pentru ceva!
Important e de știut
ce vei face cu ea
când nimeni, pentru nimic nu ți-o vrea.

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Real Nedeservit

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Minciuna se strigă pe stradă, năucă în succes de dreptate,
Nu-i nevoie s-aducă argument, e ajunsă acum sanctitate
Şi zboară împuţind ce-s valori, din gură în guri se tot spurcă
Precum e bacilul ori virus, ce gazdele îşi schimbă.. Năpârcă.
E-n vârful de soclu minciuna, mai presus, stă pe dur piedestal
Că-i mult prelucrată, abilă într-o eră de hâd digital..
Adică se mânuie în mase, se pune lipită pe sticle
Cu chipuri ce-o scuipă parşiv, creând mult visate ispite.
Dar e şi lugubră minciuna, se târâie în mâzgă, în mizerii
În care tot colcăie pegra, pungaşii scrobiţi, pişicherii
Ce-o fabrică zilnic tenace tăind adevăr în bucăţi..
Să-l facă mixaj ordinar, să schimbe înţelesuri şi dăţi.
Minciuna-i aşa siropoasă, la mulţi creând drog de plăcere,
Exemplare fragile de minte, de crezuri ascunse-n tăcere.
Adeşi masochişti psihopaţi ce răul îl pronează de bun..
Clonajele sputei murdare ce tot o reînghit în nebun.
E ajunsă minciuna o plagă, un cancer etern incurabil
Din lumea celulelor crude ce pun pe eşafod veritabil,
E mimul dreptăţii în crimă, e răul înmulţit bestial..
Minciuna e summum de trivii încinse de gustul penal.
Minciuna nu e doar modernă, e culme la întregi experienţe,
E prostul fălos neprobat, ajuns promovat competenţe,
E scârba ce umple palate, prin mii microfoane întinsă
Să ducă în eroare un popor.. Ţară vie, face o Patrie stinsă!!!

John Newlove - Mi-Ai Spus

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Mi-ai spus adevărul de la-nceput
pe când jinduiam unul spre altul.
Ochii tăi, ieri, se-ascundeau ca ai unui șarpe
în vreme ce stăteam culcați în pat. Nu s-a
întâmplat nimic. Ne-am spus
unul altuia:
Ce dorești? Te vreau
pe tine; m-ai învățat
că pot iubi mai mult decât un singur ins.
De la început mi-ai spus adevărul.
Nu te pot cuceri nici avea. Stai culcată în
pat la tine, în pat la mine, cu ochii ascunși,
urmărindu-mă, așteptând să fac o mișcare,
ca și cum ai sta să întrebi: Ce
dorești? Mi-ești dragă; tu
m-ai învățat. Acum
voi fi din nou eu însumi. Nimic
nu te poate împiedica de-a fi ceea ce ești.

Daniel Dragan - Umbra

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Cuvintele au umbra / ca pietrele de hotar / ca arborii și vița de vie ... →

Dumitru Matcovschi - Adevăruri Simple

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Adevărurile simple,
curajosul ce le strigă,
au fost spuse, nu o dată,
de furnic și de furnică.
Dar furnica și furnicul,
care nu mai au hodină,
nu le-au spus cu frunza verde,
ci le-au spus cu rădăcină.
Rădăcina crește-n hume,
rădăcina crește-n stâncă,
rădăcina crește-n suflet
și-n cuvânt mai crește încă.
Și frumoasele-adevăruri
au trecut astfel prin vreme
către viața anonimă,
către veșnice poeme.

Dj Andi feat Stella - Freedom (Română)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Asta e libertatea
Zâmbești
Zâmbesc și eu
Pentru că asta e libertatea
Împreună vom găsi adevărul
Știi că e libertate
Când toate lucrurile
Le simți atât de bine
Eh.. Asta e libertatea
Poți să o simți?
Libertatea.. Eh.
Energia din noi toți
Floarea universului
Nu o să te eliberez niciodată
O să fii mereu o parte din mine.
Asta e libertatea
Zâmbești
Zâmbesc și eu
Pentru că asta e libertatea
Împreună vom găsi adevărul
Știi că e libertate
Când toate lucrurile
Le simți atât de bine
Eh.. Libertatea
Poți să o simți?.
(Energia din noi toți
Floarea universului
Nu o să te eliberez niciodată
O să fii mereu o parte din mine.. x2).
Energia din noi toți
Floarea universului
Nu o să te eliberez niciodată
O să fii mereu o parte din mine.. x3.

Daniel Aurelian Radulescu - Spirit

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Sunt materialist convins
Din ani de școli fără sfârșit..
Ce-i adevăr? Ce-am fost mințit?
De ce făclia mi s-a stins?.
Aveam discipoli Engels, Marx,
Eram spălați pe emisfere;
Din cranii devenisem sfere..
Eram un angrenaj, un ax.
Sunt o dovadă de „free mind”,
Gândesc; nimic nu e „aquis”..
Pământul are morți și vii
Și viața nu-i un simplu raid.
Am simțuri, gânduri, sunt amor,
Vărs lacrimi, râd, am zbor înalt;
Citesc din Schopenhauer, Kant..
Sunt un complet.. Divin ador!.
Mă lupt să fac, dau calitate,
Împart ce știu, sunt demiurg,
Aspir la nou, visele-mi curg..
Trăiesc pentru-o eternitate!

Dj Kapaetrial - Îmbrăcați în Zâmbete

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Refuzi să crezi, și asta te doboară, frate,
Că zâmbetele false-s mixate-n realitate.
Mi-ai dat curaj și pentru asta-ți mulțumesc,
Îți mulțumesc, Doamne, pentru felul cum trăiesc.
Îmi vin în minte doar imagini din trecut,
Stau și mă gândesc, n-a trecut atât de mult.
Ne adunam cu toții, nu era vorba de bani,
Nu eram prieteni pe față și-n spate dușmani.
Am susținut mereu băieții care nu se vând,
Băieții care m-au privit sau i-am privit urcând.
Unii le zic băieții de băieții, alții derbedei,
N-o să le zic numele, că se știu ei…
Pentru nopțile pierdute-n stradă fără niciun leu,
Pentru sclavii care mă vindeau deși-i vedeam mereu,
Pentru tovarășii care la greu mă ocolesc,
Pentru muistii care când fug nu-i mai găsesc.
Crezi că ai curajul să vorbești? Stai lângă mine,
Eu doar încerc să-mi exprim sentimentele în rime.
Încerc imposibilul nu doar pentru mine,
Dar cu atâta rău în lume n-o să fie bine.
Poate-i timpu’ să aflați secrete din culise,
Cum e să vorbești, frate, doar la uși închise.
Păcat de versurile lungi cu impact intens,
Păcat că pentru mulți nu au niciun sens.
Privesc în depărtare chipurile din decor,
Îmi amintesc de ele, dar îmi scapă numele lor.
Îmi țin sufletul cald și doar pe mine aproape,
Că fetele false toate sunt zâmbete-mbrăcate.
Proștii nu înțeleg nimic, o folosesc într-una,
Peste minciuna lor am folosit nomenclatura.
Eu rămân în lumea mea, mă trec singur pe hartă,
Cu zâmbetul pe buze, am caracter de piatră.
Și e normal să fiu așa, proștii m-au obligat,
Când auzeam: scuze, prietene, deja te-am ajutat.
Trece timp, observi că nimic nu s-a-ntâmplat,
Ești deja băgat chiar dacă e complicat.
Fiecare zi, daaaa, e plină de tentații,
Pui tot ce ai pe masă pentru combinații.
Nu știai? Că nimeni nu scapă nepedepsit,
Din păcate au scăpat deja cei care au greșit.
Ochii mei n-o să te mintă vreodată,
Vocea totodată când e muzica redată.
Ce dacă nu am parte de o viață luxoasă,
Am tot respectul băieților de-acasă.
Crezi că ai curajul să vorbești? Stai lângă mine,
Eu doar încerc să-mi exprim sentimentele în rime.
Încerc imposibilul nu doar pentru mine,
Dar cu atâta rău în lume n-o să fie bine.
Poate-i timpu’ să aflați secrete din culise,
Cum e să vorbești, frate, doar la uși închise.
Păcat de versurile lungi cu impact intens,
Păcat că pentru mulți nu au niciun sens.
Siguranța și încrederea își iau locu’ de la sine,
Deși nu e nimic schimbat, te simți mai bine.
În zadar încerci să zbieri la mine să mă corectezi,
Fii atent, frate, că nu urci, tu ancorezi.
Amintiri blocate-n ochii noștrii goi vor învia
Și de pe axa bună a vieții ne va devia
Chiar dacă vor rămâne poate închise pe veci
Îți vor sta în fața ochilor când ai mâinile reci.
Nu încerc să sensibilizez, spun ce gândesc,
Poți să mă înjuri, coaie, n-o să mă opresc.
Sunt pornit mai rău decât o furtună solară,
Să spun lumii adevărul, chiar dacă o să doară.

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Cronicarii Secolului XXI

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

De ce nu scrieţi de contemporani?
Fiţi cronicari de-ai timpului trăit;
Eroi pot fi miniştri, scriitori, ţărani..
Împărtăşiţi din clipa ce de-o clipă a murit!.
Valoarea documentului e-n adevăr,
O calitate desuetă ce-am pierdut-o.
Milenii se vor continua pentru dezbăr
De la puterea ce doar banul a avut-o.
Jurnale, magazine, ziare, cărţi
Sunt astăzi artă a dezinformării;
Nu-i faptă fără intervenţii dinspre părţi
Pentru deliciul de mistificare-a prelucrării.
Pe zi ce trece nici ce suntem nu mai ştim,
Ce credem că vedem e interpretare;
Răspuns nu-i nici din şcoli.. Nici ce citim
Nu-i adevăr, real.. E-o cenzurare.
Bulăul e garant de şcoala vieţii
‘n mândrie invocat, nu facultate..
E gajul reuşitei, notorietăţii;
Condiţie „sine qua non” de-ntâietate.
Ţara-i condusă de putori infecte,
De delatori, torţionari şi hoţi;
TV. şi tabloide n-au valori, percepte
Cu „rating” dat de curve şi netoţi.
Există viitor oricum, e timp ce trece,
Iar spaţiul ne-aparţine orişicum.
Vrem primii-ultimi!.. Nimeni nu ne-ntrece!
Ne-nflăcărăm îmbălsămaţi în propriul fum!.