Ne-am atins pentru ultima dată,
adeseaori retrăiesc aceste emoții.
Din totdeauna am visat doar noi să împărtășim necunoscutul viitor.
Din totdeauna ne-am dorit ca să zburăm pe Venus și doar noi doi să locuim acolo.
Mereu simțeam fiecare lacrimă a ta, mereu în jurul tău pentru orice
sacrificiu eu mă jertfeam de a păstra a noastră dragoste.
M-ai sărutat atât de dulce ultima oară încât și acum îmi arde inima.
Odată am visat cum tu stăteai cu un Înger față-n față, iar când m-ai observat,
din ochii tăi o lacrimă de sânge începu să alunece pe fața ta cea albă ca
zăpada. Eu de îndată m-am trezit și în mijlocul nopții am ieșit pe malul mării.
Priveam cum luna se reflectă-n apă iar valurile de parcă se transformau în
chipul tău.
Tu, draga mea, ai plecat de pe pământ de una singură, iar pe mine m-ai lăsat să
rătăcesc prin suferințele câmpii nemărginite.
Astăzi am fost la tine… și erai atât de tristă pe imaginea de pe memorial,
ți-am dăruit doi trandafiri, cei mai aprinși și mai frumoși, lăsându-i pe mormântul tău acoperit de zăpadă, sperând că în curând voi fi și eu
alături de tine, ca mai apoi să vin cu sufletul acolo unde tu te odihnești
și iarăși împreună să fim doar noi.
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea profundă și dorul după o persoană dragă care a murit. Naratorul își amintește momentele frumoase petrecute împreună și își exprimă speranța de a se reuni cu persoana iubită în viața de apoi.