Argeșule, apă lină
Și cu valuri cristaline,
Ce tot curgi și ocolești,
Cu Dunărea te-ntâlnești.
Foaie verde de dițel,
Argeșule, Argeșel,
Treci pe la al meu neicuță
Și spune-i o vorbuliță,
Spune-i apă-ncetinel
Că mi-e tare dor de el.
Măi neicuță, pentru tine
Am sădit flori în grădină,
Ghiocei și rozmarin
Pentru ochii tăi senin,
Eu m-aplec să le sărut
Ca de dorul tău să uit.
Sensul versurilor
O declarație de dor și dragoste profundă, exprimată prin intermediul naturii și al simbolurilor tradiționale. Persoana își exprimă dorul față de persoana iubită, folosind elemente ale naturii ca mesageri ai sentimentelor sale.