Stăm unul lângă altul
Dar unul fără altul
Rătăciți pe alt drum
Doi anonimi ce-mpart doar patul.
Eu pe tabletă și tu pe TV
Așteptăm să treacă timpul repede
Și-am ajuns să ne mințim
Chiar și atunci când ne privim.
Și seara iar ne prinde
În lipsa de cuvinte
Ne punem spate-n spate
Ca doi străini și poate-s.
Prea multe vorbe care dor
Chiar dacă sunt banale
Ce-ar fi să ne-amintim
Că ne iubim.
Prea multe certuri, scuze
Prea mult venin pe buze
Ce-ar fi să ne-amintim
Că ne iubim.
La început, doi visători
Învingători, doi călători
Acum zburăm doar printre nori
Nepăsători ca doi actori.
Tu pe tabletă, eu pe TV
Așteptând să treacă timpul repede
Baby, repede.
Și seara iar ne prinde
În lipsa de cuvinte
Ne punem spate-n spate
Ca doi străini și poate-s.
Prea multe vorbe care dor
Chiar dacă sunt banale
Ce-ar fi să ne-amintim
Că ne iubim.
Prea multe certuri, scuze
Prea mult venin pe buze
Ce-ar fi să ne-amintim
Că ne iubim.
Atâtea lacrimi ce au curs
Au stins scânteia
Iar tu ți-ai încuiat inima
Și-ai aruncat cheia.
Prea multe vorbe care dor
Chiar dacă sunt banale
Ce-ar fi să ne-amintim
Că ne iubim.
Prea multe certuri, scuze
Prea mult venin pe buze
Ce-ar fi să ne-amintim
Că ne iubim
Sensul versurilor
Piesa descrie o relație în declin, marcată de distanță emoțională și certuri constante. Partenerii, odată visători și apropiați, se simt acum ca niște străini, incapabili să reaprindă scânteia iubirii.