Cine-mi va mai spune-n fiecare noapte somn ușor și
Cine-mi va mai spune-n fiecare zi „Îmi este dor” și
Cine-mi va mai spune „Te iubesc”, acum, când tu nu mai ești.
Cine-și va mai pierde mâna foarte-ncet prin părul meu și
Cine-mi va mai spune „Va fi bine” când e foarte greu,
Cine-mi va mai spune „Te iubesc”, acum, când tu nu mai.
Nu mai ești, tu nu mai
Nu mai ești, tu nu mai ești
Gândul să-mi citești.
Cine-mi va mai da sărutul buzelor ce nu te mint și
Cine-și va mai pierde ochii-n ochii mei – tăcut alint și
Cine-mi va mai spune „Te iubesc”, acum, când tu nu mai ești.
Cine-mi va mai da în dar un trup de jar în albe nopți,
Cine-mi va mai deschide dimineața ale zilei porți și
Cine-mi va mai spune „Te iubesc”, acum, când tu nu mai.
Nu mai ești, tu nu mai
Nu mai ești, tu nu mai ești
Gândul să-mi citești.
Nu mai ești, tu nu mai
Nu mai ești, eu nu mai
Nu mai sunt decât un cântec frânt
Când tu nu mai ești.
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și golul lăsat de pierderea unei persoane dragi. Naratorul își amintește cu tristețe de momentele intime și declarațiile de iubire, accentuând absența profundă a celuilalt.