Syringe – Viața de la Rangul de Jos

Viața de la rangul de jos.
Se lasă noaptea greu într-o zi cu soare,
Neștiind cum e să scrii la lumânare,
Cum scriu unii fără neîndemânare,
Între rândurile lor să nu fie asemănare,
Să lucrezi la colț, metal prin filigranare,
Să zbori cu o cutie pe apă numindu-se acvaplanare.
Să nu ai lângă tine o soție iubitoare,
Care să-ți facă întotdeauna de mâncare,
Să cerșești bani prin alunecare,
Să vină garda și s-o dea în adulmecare,
Neavând un act de autentificare.
Vii acasă deprimat,
Capu’ umflat de aer comprimat,
Având un suflet deprimat,
În baie este paleoclimat,
De la atâta fum, zici că suntem într-un desen animat.
Unii spun că banii se duc ca și țigările,
Dar eu gândesc că banii se duc pe alcool,
Știind că atunci când bei ți se trezesc amintirile,
Când tragi pe nas, te trezești pe un acrostol,
Văzând chipul unui apostol.
Ei sunt murdari, nu pe propria conștiință,
Dar asta e, lu’ nimeni nu îi e milă,
Când alții mănâncă la masă ca sparții fără necuviință,
Pătându-se pe mâini cu argilă.
Cerșetorii nu sunt bogați,
Ei sunt obligați, aliniați, enervați,
Gramatica fiind de drogați curați,
Nevinovați deoarece părinții îi consideră ratați,
Fiind foarte ocupați, la cârciumă lați.