Azi-dimineață oamenii priveau mirați în stilul meu.
Azi-dimineață toți copacii erau scrijeliți cu numele meu.
După fiece colț de stradă mă pândea Limba Română.
Moartea se plimba prin oraș cu poza mea în mână.
La tv se dădeau ultimele știri despre visele mele.
La radio se-auzeau întruna hore, sârbe și manele.
Chiar și tu aveai zâmbetul meu senil întipărit pe față.
Cred că m-am trezit în iad azi-dimineață.
Sensul versurilor
Piesa descrie o stare de confuzie și alienare profundă, în care protagonistul se simte deconectat de realitate și urmărit de elemente stranii și amenințătoare. Totul pare distorsionat, iar identitatea sa este pusă sub semnul întrebării, sugerând o trezire într-un coșmar existențial.