Meseria e brățară de aur, e o zicală,
Aurul e foarte scump, merge bine la ciordeală,
Ciordeala e și ea până la urmă o meserie
Te bagă la parnaie, te scoate de pe felie,
Pentru că apa trece, pietrele rămân,
Aurul rămâne, oamenii se descompun
O iei ușor ușor pe ultimul drum
Ramai cu o piatră la cap la 2 metrii sub pământ.
Unii ziceau despre ei
Că de la oameni au luat plasă,
Alții despre ei
Că de la soartă au luat plasă,
Câțiva că sunt varză
Un lucru e clar,
Dumnezeu le-a dat da’ nu le-a dat în plasă
Sapi gropi în cimitir
Nu e o treabă cam bănoasă,
Sapi groapa pentru altu’ e combinație cam joasă,
Cu cât sapi mai adânc
Cu atât cazi mai de sus
Și odată cu tine o ia și sufletul meu dus.
Cine se scoală dimineața, doarme mai puțin
Te trezești la prânz, muncești mai puțin
E clar că nu contează la ce oră sună ceasul’
Rezultatul contează, și aici apare stresul,
Ai carte, ai parte, ai carte bună
Te duci la cazino și joci timp de o lună,
Câștigi foarte mult, și în ultima zi
Îi joci pe toți, îi pierzi și nu mai știi să ierți.
Banii n-aduc fericirea, e adevărat
Banii ți-au tonifiat iubirea
Banii ți-au făcut viața cam de c**at
Atunci vorbește cu ăla care i-a inventat
Haina face omul care aduce faima
Faima aduce banii care cumpără haina
Omul face banii și haina, deci p’amândouă
Pentru final vă las concluzia vouă..
Banii n-aduc fericirea, e adevărat
Banii ți-au tonifiat iubirea
Banii ți-au făcut viața cam de c**at
Atunci vorbește cu ăla care i-a inventat!
Haina face omu’ care aduce faima
Faima aduce omu care cumpără haina
Omu’ face haina și banii, deci p-amândouă
Pentru final vă las concluzia vouă..
Sensul versurilor
Piesa explorează o serie de proverbe românești, analizând critic sensul lor în contextul vieții moderne. Se discută despre importanța banilor, despre muncă, despre aparențe și despre căutarea fericirii, lăsând ascultătorul să tragă propriile concluzii.