Adică nu mă pot ridica
Știi frate că nu mai sunt frate deloc cu frica
Sunt norocos mămica,
Tăticul și bunica
Bunicul și Georgica
Și toată Românica
Acum m-auzi cum sună
Piesa cum răsună
Se adună lumea bună
Punem soarelui cunună
Se adună toți la masă
Iese lumea iar din casă
Îmi fac viața mai frumoasă
Că-i ziua mea norocoasă.
De când mama m-a făcut
De când mama m-a făcut
Noroc, Doamne, am avut
Noroc, Doamne, am avut.
Ți-am cerut noroc să-mi dai
Ți-am cerut noroc să-mi dai
Noroc și mi-ai zis că ai
Noroc și mi-ai zis că ai.
Mama nu m-a făcut un cutărescu,
Mă-nțelegi tu
Mi se zice Afo și sunt extraterestru
Nu te supăra, zâmbește, Ion Iliescu
Scriu poezie cosmică ca Eminescu
Noroc nu poți cumpăra
Soro, nu mă supăra
Că banii vin din lumea rea
Și lumea rea nu e lumea mea
Păi foaie verde marțipan
Eu sunt neam de dobrogean
Dobrogean și constănțean
Cu față de marțian
Eu n-am bani, vă am pe voi
Când am bani, împart la doi
Când apar dispar, pisoi
Sunt norocos ca un trifoi, băi.
De când mama m-a făcut
De când mama m-a făcut
Noroc, Doamne, am avut
Noroc, Doamne, am avut.
Ți-am cerut noroc să-mi dai
Ți-am cerut noroc să-mi dai
Noroc și mi-ai zis că ai
Noroc și mi-ai zis că ai.
Sensul versurilor
Piesa exprimă recunoștința pentru viață și norocul avut, punând accent pe importanța familiei și a originilor. Artistul se prezintă ca un personaj aparte, conectat la cosmic și la valorile umane.