Strofa I:
Aș vrea să-ți zic „Bine-ai venit” dar nu sunt pregătit,
Am fugit și m-ai găsit, tu vrei să-mi aduci sfârșit;
De-asta vreau să evit să te văd, să te simt, știu că n-am cum să mint;
Nici nu mi-a luat mult să mă prind,
Oricum nu prea-mi mai permit să mă-ntind
la vorba că nu mai e mult și mă sting;
Mai dă-mi niște timp, te rog, știu c-am mai zis,
Promit să mă schimb dacă stai doar în vis,
Aruncă-ți coasa, dă gluga pe spate, privește-mă-n ochi,
Eu vreau sinceritate!
Și spune-mi ce mai vrei să-mi mai dai niște viață
Să-mi iubesc nevasta, să fac o dulceață
de fată care să-mi aprindă mare foc în piept
Și-un prinț de băiat, Doamne, cât îi aștept.
Refren:
Zi-mi ce vrei să mă lași în pace
Zi-mi ce vrei să mă lași în pace
De cartier și de nevastă o să-mi fie dor,
De frații mei, de mama, nu sunt pregătit să mor!
Zi-mi ce vrei să mă lași în pace
Zi-mi ce vrei să mă lași în pace
De cartier și de nevastă o să-mi fie dor,
De frații mei, de mama, nu sunt pregătit să mor!
Strofa II:
Zi ce vrei să mă lași să trăiesc,
Deja ai luat prea mulți din cei pe care-i iubesc,
Și mi-e dor de văr-mio, de sor-mea, de Greku
Dar vreau să mai stau, te rog, nu-mi stinge becu’
Să mai văd golanii cu care-am crescut,
S-am grijă de mama cum ar fi avut
un tata care-ar fi stat mai mult acasă
Dar banii n-ajung în lumea asta jegoasă
Și ce-ar fi pe masă? Farfurii goale
Dar ție ce-ți pasă, știu de ce ți-e foame, de oameni!
Ce vrei să rămâi flămândă, să simți tot ce zic măcar pentru-o secundă
Sau vrei să fiu ăla care te-nfruntă?
Că n-am ce să mai pierd, sunt oricum pe ducă;
Dă-mi anii înapoi, pleacă mai departe
Sau tu nu știi că nu mi-e frică de moarte?
Refren:
Zi-mi ce vrei să mă lași în pace
Zi-mi ce vrei să mă lași în pace
De cartier și de nevastă o să-mi fie dor,
De frații mei, de mama, nu sunt pregătit să mor!
Zi-mi ce vrei să mă lași în pace
Zi-mi ce vrei să mă lași în pace
De cartier și de nevastă o să-mi fie dor,
De frații mei, de mama, nu sunt pregătit să mor!
Zi-mi ce vrei să mă lași în pace! x4
Sensul versurilor
Piesa exprimă disperarea unui om care se confruntă cu moartea și regretă lucrurile pe care nu le-a făcut sau timpul pe care nu l-a petrecut cu cei dragi. El imploră moartea să-l lase în pace, dorindu-și să mai trăiască pentru familie și pentru amintirile din cartier.