Stimyboy – Fericire Adevărată

Am început să-ngheț într-o lume-atât de rece
Unde tot ce mie mai drag a început să plece
Unde soarele nu mai răsare de o vreme-ncoace
Și un trecut amar se tot întoarce
Încerc să fug de el, dar tot nu reușesc să scap
În fața lui mă simt mereu în handicap
Nu mă lasă-n pace, vrea să mă vadă-n pământ
Și râde cu nepăsare atunci când încep să plâng
Vreau să mă trezesc din acest coșmar
Vreau să las în urmă-acel trecut amar
Vreau să văd în față-un viitor puțin mai diferit
Dar asta nu cu cinci minute înainte de a fi murit
Vreau să simt plăcerea de-a trăi-n speranța
Și asta o vreau acum nu în altă viață
Mulți oameni mi-au spus că viața n-are sens
Dar părerea mea e că-i tocmai invers
Ar trebui să profităm de fiecare clipă
Să ne bucurăm de fiecare promisiune împlinită
Ar trebui să facem tot ce ne-am propus
Party-n fiecare seară chiar după apus
Să privim spre cer și să-ncepem să zâmbim
Că putem obține-n viață tot ce ne dorim
Acum văd și eu care este ironia
Chiar și un sărac e-mpăcat cu bucuria
Lui chiar nu îi pasă de bani sau de mașini
De zeci de cocalari ce se dau în beșini
El e fericit cu ce are și cu ce primește
El stă mereu deoparte și privește
Cum zboară banii din diferite părți
Dar s-a pierdut de tot cultura din cărți
În timp ce ei sunt atrași de obiecte materiale
Ceilalți trag o lună-ntreagă ca să-și cumpere mâncare
Și asta nu mă-ncântă și sincer nu mă pasionează
Atâta timp cât am atâtea lucruri care mă interesează
Familie, prieteni, tovarăși, colegi
Persoane pe care tu nu le înțelegi
Ai avut și tu așa ceva dar i-ai lăsat în spate
Când ai dat de banul care te-a dus departe
Te-ai putea schimba dar trebe să renunți
La toți banii tăi, adică mulți
La aroganță, ironie și dispreț
Doar așa ai putea să-nveți
Ce e cu-adevărat important în viață
Nu toate obiectele care-ți apar în față
Tot ce are preț sau este aurit
Nu te poate face într-utotul fericit.