Ai vrut mereu să știi ce-i viața adevărată
Este doar o clipă ce va fi uitată
Mai devreme, mai târziu sau poate chiar acum
Frate, caută singur speranța pe același drum
Este doar o fantezie în care ne-avântăm
Este doar un vers pe care-l cântăm
Încercăm mereu să trecem prin ea
Pentru că știm cu toții cât poate fi de grea
Câte lacrimi poate lăsa să curgă pe față
Frățioare, acum poate știi și tu ce-i aia viața
Dar voi încerca să-ți explic în continuare
Să-ți arăt și clipele în care a fost soare
Și-ai să vezi că și atunci când este chinuita
Viața asta, până la urmă, merită trăită
Este mult prea scumpă pentru-a fi sfârșită
Trăiește-ți-o din plin și mereu profită
Că nu știi niciodată când se va termina
Și-ai să regreți că nu ai profitat de ea
Ai să plângi în ceruri că n-ai prețuit-o destul
Și crede-mă că n-ai fi primul, nici ultimul
Că sunt mulți care-acum sunt în pământ
Și n-au lăsat în urmă măcar un cuvânt
Ei s-au dus fără să lase niciun indiciu
Poate că ne-au părăsit din cauza unui viciu
Ei s-au izbit de pământ, dar au ajuns în ceruri
Au murit cu toții în diferite feluri
Acum cei ce trăiesc plâng după ei mereu
Mama, tata, frați, tuturor le este greu
Și-au să plângă până o s-ajungă lângă cel ce l-au pierdut
Și-au să moară datorită durerii ce-au îndurat-o prea mult
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra efemerității vieții și importanței de a o trăi din plin, subliniind regretul celor care nu au apucat să o facă. De asemenea, abordează durerea pierderii și impactul acesteia asupra celor rămași.