Neîntrerupt, silueta ta sky-scrapers strânsă în dinți ca un pumnal,
vreau să-ți mângâi gâtul cum urc turn Eiffel sau beau vitriol,
prin ochiul tău să trec submarin (ce frumos cow-boy de metal),
din distanțe mari cuvintele adaogă glandele cu alcool.
Umerii trosnesc la intervale precum podurile de fier,
veac trecut ucis în unic gest de apoplexie,
globul asudând sub locomotive cât cel mai brun miner
și 15 hectare inimă sub noi mobilată cu poezie.
Iar dacă trenuri perforează senin munții într-adevăr,
vapoare înlocuiesc și mai frumos trecutele sirene,
futuriști, din soare mușcăm ca dintr-un măr,
în aerul peste tot ciufulit de planete și antene.
50 de metri înot în tine – înainte și înapoi,
ce trup ciclon desființând orașele de zmeură pe hartă,
la fiecare pas cerul surpându-se țipând în noi
și deschidem cărți în vitrine ca rupere de nori în artă.
Fruntea desfăcută în viteză ca plin concurs pe autodrom,
trup cutreierat ca în America de Vest aurifer mine,
intermitent te incendiez precum regiunile de petrol
și joi sunt globe-trotterul tău prin vine.
După aceste Marinetti,
Integraliști vom schia în văzduh cu avioane,
să ne amuzăm vom aprinde constelațiile cu cox,
ultra-poeți vom ateriza dinadins pe stadioane
ca să scrim poeme și să facem matchuri de box.
STÉPHANE ROLL
(62 klg. 300)
Sensul versurilor
Piesa explorează o iubire intensă și neconvențională, împletită cu imagini futuriste și tehnologice. Este o celebrare a modernității, a vitezei și a transformărilor radicale, văzute prin prisma unei relații pasionale.