Într-o vineri dimineața
Când se răspândise ceața
Gheorghe a luat arma-n spinare
Și-a plecat la vânătoare
Vrea să vâneze vulpița
Care a speriat ulița
C-a dat buzna prin găini
Și la el și la vecini
Vrea să vâneze vulpița
Care a speriat ulița
C-a dat buzna prin găini
Și la el și la vecini.
Dar în drumul spre pădure
Gheorghe n-a putut să-ndure
Să nu se oprească-n cale
La cârciumioara din vale
Să se-ncălzească puțin
Cu o ulcicică de vin
Și-a tot băut până-n seară
L-a prins noaptea-n cârciumioară
Să se-ncălzească puțin
Cu o ulcicică de vin
Și-a tot băut până-n seară
L-a prins noaptea-n cârciumioară.
În zori când s-a întors acasă
Obosit la față, tras
Gheorghe află că vulpița
Speriase iar ulița
Arz-o focul, bat-o vina
Pe cârciumăreasa Lina
De nu mă ținea ea-n loc
Împușcam vulpea cu foc
Arz-o focul, bat-o vina
Pe cârciumăreasa Lina
De nu mă ținea ea-n loc
Împușcam vulpea cu foc
Sensul versurilor
Un vânător amână vânătoarea din cauza unei cârciumi, iar vulpea continuă să facă probleme. El dă vina pe cârciumăreasă pentru că l-a ținut acolo.