Stela Enache – Vraja Sărutului

1. Sărută-mă ca soarele ce apune
Înfăcărat și totuși potolit
Ca un arcuș ce alunecă pe strune
Chemându-mă cu glasul lui vrăjit..

Refren:
Sărută-mă ca luna nopții pale
[Sărută-mă..]
Ce alungă de pe cer albaștrii nori
[Sărută-mă..]
Ca roua ce se frânge în cristale
[Sărută-mă..]
Și cade lin în cupele de flori.
[Sărută-mă..]
Sărută-mă ca raza ce răsare
[Sărută-mă.. sărută-mă.]
Și limpezește cerul după ploaie
[Sărută-mă.. sărută-mă.]
Fii curcubeul care arde-n zare
[Sărută-mă.. sărută-mă.]
Și mi se furișează în odaie..

2. Ca vântul care trece-naripat
Prin crengile îmbrăcate-n verzi dantele
Sărutul tău sfielnic și curat
Să mă înalțe lin până la stele..

Refren:
Sărută-mă ca raza ce răsare
[Sărută-mă.. sărută-mă.]
Și limpezește cerul după ploaie
[Sărută-mă.. sărută-mă.]
Fii curcubeul care arde în zare
[Sărută-mă.. sărută-mă.]
Și mi se furișează în odaie.
Sărută-mă ca soarele,
[Sărută-mă..]
Sărută-mă ca luna
Sărută-mă ca soarele,.
Sărută-mă ca luna nopții pale
[Sărută-mă.. sărută-mă.]
Ce-alungă de pe cer albaștrii nori
[Sărută-mă..]
Ca roua ce se frânge în cristale
[Sărută-mă.. sărută-mă.]
Și care lin în cupele de flori
[Sărută-mă..]
Sărută-mă ca soarele, sărută-mă ca luna