ANATOL ROSCOVAN:
Freamătă ușor, ochii tăi de dor,
Ce mult mă îmbată fiorul cel straniu, dulce fior,
O șoaptă fierbinte, o lacrimă din zbor,
Vreau să mai rămâi, tăcută să mă mângâi,
Ce mult mă îmbată fiorul cel straniu, dulce-ntâi!
O inimă-mi spune, te rog să mai revii!!!
Te rog mai stai! O clipă să mai zâmbești,
Destinul e al tău, dacă îți dorești!
Te rog mai stai, știu bine că vei pleca,
E tot ce te implor, ia inima mea!!!
STEFAN ROSCOVAN:
Valuri străvezii, al mărilor argintii,
Străbat cu putere, o dulce durere, dulci și pustii!
E greu fără tine, regretele-s tarzii!!
Freamătă ușor, ochii tăi de dor,
Ce mult mă îmbată fiorul cel straniu, dulce fior,
O șoaptă fierbinte, o lacrimă din zbor,
Te rog mai stai! O clipă să mai zâmbești,
Destinul e al tău, dacă îți dorești!
Te rog mai stai, știu bine că vei pleca,
E tot ce te implor, ia inima mea!!!
Te rog mai stai! O clipă să mai zâmbești,
Destinul e al tău, dacă îți dorești!
Te rog mai stai, știu bine că vei pleca,
E tot ce te implor, ia inima mea!!!
Te rog mai stai! O clipă să mai zâmbești,
Destinul e al tău, dacă îți dorești!
Te rog mai stai, știu bine că vei pleca,
E tot ce te implor, ia inima mea!!!
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința disperată de a prelungi un moment cu persoana iubită, conștientizarea iminentei despărțiri și implorarea de a rămâne. Este un cântec despre regret, iubire pierdută și acceptarea unui destin inevitabil.